Vorbirea sau Izvorul, conducta şi robinetul 3. Conducta (omul prin care trec şi din care ies diferite cuvinte) [Iacov 3.10-11]

II. Conducta (omul prin care trec şi din care ies diferite cuvinte / ape)

A. Cuvântul rău
1. cuvântul nefolositor,
2. cuvântul de batjocură,
3. cuvântul stricat.

B. Cuvântul nechibzuit
1. cuvântul spus în pripă (prin jurământul făcut de omul aflat la greu)
2. cuvântul necredinţei
3. cuvântul spus la mânie (poate fi rostit chiar şi în rugăciune)

C. Cuvântul bun
1. prin el accept voia Lui Dumnezeu,
2. îl încurajez pe cel deznădăjduit,
3. îl direcţionez pe un semen al meu înspre Dumnezeu …


II. Conducta (omul prin care trec şi din care ies diferite cuvinte / ape)

Atunci când ne referim la folosirea cuvintelor, în primul rând ne gândim la ce categorii de cuvinte folosim.
Putem rosti cuvinte :

  • rele (de tip baros),
  • nechibzuite (oarecum neutre) sau
  • bune (de tip mistrie).

A. Cuvântul rău

1. Cuvântul nefolositor

Ori faceţi pomul bun şi rodul lui bun, ori faceţi pomul rău şi rodul lui rău : căci pomul se cunoaşte după rodul lui. Pui de năpârci, cum aţi putea voi să spuneţi lucruri [noi nu spunem cuvinte ?] bune, când voi sunteţi răi ? Căci din prisosul inimii vorbeşte gura.

Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui ; dar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui.

Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit. Căci din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osândit.” (Matei 12 : 33 – 37)

În Matei 12 : 36 este folosită expresia : „cuvânt nefolositor [gr. argon]”. Gr. argon este tradus fie cu : „cuvânt zadarnic, cuvânt degeaba, cuvânt nepăsător, (în mai multe traduceri ale Bibliei ale vorbitorilor de engleză), cuvânt deşert”.


Lexicon

Gr. argos se referă la :

lucrurile din care nu se obține profit, deși pot și ar trebui să fie productive ; ca de ex. câmpuri, copaci, aur și argint”.


2. Cuvântul de batjocură

Fiul omului, ce înseamnă acest cuvânt de batjocură pe care-l întrebuinţaţi în ţara lui Israel : „Zilele se lungesc, şi toate vedeniile rămân neîmplinite” ?

De aceea spune-le : „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu : „Voi face să înceteze acest cuvânt de batjocură şi nu se va mai întrebuinţa în Israel.” De aceea spune-le : „Se apropie zilele şi toate vedeniile se vor împlini !” (Ezechiel 12 : 22)


3. Cuvântul stricat

Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură ; ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce-l aud”. (Efeseni 4 : 29)


B. Cuvântul nechibzuit

1. Cuvântul spus în pripă (prin jurământul făcut la greu)

[Sfat : Nu jura niciodată !]

În Judecători 11 : 34 – 38 scrie ce s-a întâmplat când s-au întâlnit doi oameni bucuroşi. Tatăl era bucuros că a câştigat războiul, iar fiica era bucuroasă că tatăl s-a întors cu bine acasă :

Iefta s-a întors acasă la Miţpa. Şi iată că fiica sa i-a ieşit înainte cu timpane şi jocuri. Ea era singurul lui copil ; n-avea fii şi nici altă fată.

Cum a văzut-o, el şi-a rupt hainele şi a zis : „Ah ! fata mea! Adânc mă loveşti şi mă tulburi ! Am făcut o juruinţă Domnului şi n-o pot întoarce.” Ea i-a zis : „Tată, ai făcut o juruinţă Domnului, fă-mi potrivit cu ceea ce ţi-a ieşit din gură, acum când Domnul te-a răzbunat pe vrăjmaşii tăi, pe fiii lui Amon.”

Şi ea a zis tatălui său : „Atât îngăduie-mi : lasă-mă slobodă două luni, ca să mă duc să mă cobor în munţi şi să-mi plâng fecioria cu tovarăşele mele.”  El a răspuns: „Du-te !” Şi a lăsat-o slobodă două luni”.


2. Cuvântul necredinţei

Ioan 20 : 27

Apoi a zis lui Toma : „Adu-ţi degetul încoace şi uită-te la mâinile Mele ; şi adu-ţi mâna şi pune-o în coasta Mea ; şi nu fi necredincios, ci credincios.

În Luca 1 : 18 – 20 scrie că :

Zaharia a zis îngerului : „Din ce voi cunoaşte lucrul acesta ? Fiindcă eu sunt bătrân, şi nevasta mea este înaintată în vârstă.” Drept răspuns, îngerul i-a zis :

„Eu sunt Gabriel care stau înaintea lui Dumnezeu; am fost trimis să-ţi vorbesc şi să-ţi aduc această veste bună. Iată că vei fi mut şi nu vei putea vorbi, până în ziua când se vor întâmpla aceste lucruri, pentru că n-ai crezut cuvintele mele care se vor împlini la vremea lor.” … ”.


3. Cuvântul spus la mânie (poate fi rostit chiar şi în rugăciune)

Iona 4 : 2 – 5, 8 – 9

S-a rugat Domnului şi a zis : „Ah ! Doamne, nu este aceasta tocmai ce ziceam eu când eram încă în ţara mea? Tocmai lucrul acesta voiam să-l înlătur fugind la Tars.

Căci ştiam că eşti un Dumnezeu milos şi plin de îndurare, îndelung răbdător şi bogat în bunătate, şi că Te căieşti de rău ! Acum, Doamne, ia-mi viaţa, căci vreau mai bine să mor decât să trăiesc !”

Domnul a răspuns : „Bine faci tu de te mânii ?” Şi Iona a ieşit din cetate şi s-a aşezat la răsărit de cetate. Acolo şi-a făcut un umbrar şi a stat sub el, până va vedea ce are să se întâmple cu cetatea …

Când a răsărit soarele, Dumnezeu a făcut să sufle un vânt uscat de la răsărit, şi soarele a bătut peste capul lui Iona, şi Iona a leşinat. Atunci a dorit să moară şi a zis : „Mai bine să mor decât să trăiesc !”

Dar Dumnezeu a zis lui Iona : „Bine faci tu de te mânii din pricina curcubetelui ?” El a răspuns : „Da, bine fac că mă mânii până la moarte !


C. Cuvântul bun

Şi însuşi Domnul nostru Isus Hristos şi Dumnezeu, Tatăl nostru, care ne-a iubit şi ne-a dat prin harul Său o mângâiere veşnică şi o bună nădejde, să vă mângâie inimile şi să vă întărească în orice lucru şi cuvânt bun !” (II Tesaloniceni 2 : 16 – 17)

În Proverbe 25 : 11 scrie că :

Un cuvânt spus la vremea potrivită este ca nişte mere de aur într-un coşuleţ de argint”.

Aduc valoare în cadrul în care mă găsesc la un moment dat. Printre oameni buni, răi. Pentru cel care nu ştie ce să facă. Pentru cel care are nevoie de o încurajare. Pentru cel ce vrea să ajungă în cer şi nu ştie în ce direcţie să se îndrepte …


Un cuvânt bun este :

  1. cel prin care accept voia Lui Dumnezeu,
  2. cuvântul prin care îl încurajez pe omul deznădăjduit,
  3. prin care îl direcţionez pe un semen al meu înspre Dumnezeu …

STUDII ASEMĂNĂTOARE :