Vorbirea sau Izvorul, conducta şi robinetul 2. Izvorul. Sursele de informare [Iacov 3.10-11]

Florin

Izvorul (vâna / apele), conducta (omul prin care trec diferite ape) şi robinetul (voinţa / stăpânirea de sine)

I. Izvorul (vâna / apele) Cine poate să fie sursa mea de informare (sau de dezinformare) ?

1. Dumnezeu
2. Cel rău
3. Omul

I. Izvorul (vâna / apele)

Iacov 3 : 10 – 11

„Din aceeaşi gură iese şi binecuvântarea şi blestemul ! Nu trebuie să fie aşa, fraţii mei ! Oare din aceeaşi vână a izvorului ţâşneşte şi apă dulce şi apă amară ?”

Lui Timotei, apostolul Pavel i-a scris despre o categorie de oameni care :

„ … vor să fie învăţători ai Legii, şi nu ştiu

  • nici măcar ce spun,
  • nici ce urmăresc”. (I Timotei 1 : 7)

În introducere vom folosi metafora şoferului care conduce un vehicul, cu scopul clar de-a transporta un produs din punctul a în punctul b.

Cuvântul este ca un vehicul prin care omul (şoferul) transportă o informaţie, dar care are în sine însuşi o putere care îl propulsează, vorbitorul racordându-se la o sursă din care îşi alimentează conducta gurii lui fie cu :

  1. cuvinte bune (de mare valoare, de zidire),
  2. cuvinte rele (de dărâmare) sau
  3. cuvinte neutre sau fără mare valoare (să vorbesc în dorul lelii) …

Şoferul din metafora de mai sus (omul) este însă şi ca o conductă care se poate racorda singură la una dintre cele trei surse :

  1. la Dumnezeu,
  2. la cel rău,
  3. la sine însuşi.

Cine poate să fie sursa mea ?

1. Dumnezeu

Ieremia 17 : 13

„Doamne, nădejdea lui Israel ! Toţi cei ce Te părăsesc vor fi acoperiţi de ruşine. – „Cei ce se abat de la Mine vor fi scrişi pe pământ, căci părăsesc pe Domnul, Izvorul de apă vie.”

Ieremia 2 : 13

„Căci poporul Meu a săvârşit un îndoit păcat : M-au părăsit pe Mine, Izvorul apelor vii, şi şi-au săpat puţuri, puţuri crăpate care nu ţin apă”.

În Ioan 11 : 51 scrie despre Caiafa :

„Dar lucrul acesta nu l-a spus de la el ; ci, fiindcă era mare preot în anul acela, a prorocit că Isus avea să moară pentru neam”.

2. Cel rău

În Proverbe 18 : 3 scrie că atunci :

„Când vine cel rău, vine şi dispreţul ; şi odată cu ruşinea, vine şi ocara”.

Când vine cel rău ? Când îi dau prilej sau când Domnul îi permite (dar aceasta este foarte rar ? ex. Iov) În Efeseni 4 : 26 – 27 scrie :

„Mâniaţi-vă, şi nu păcătuiţi.” Să n-apună soarele peste mânia voastră şi să nu daţi prilej [oportunitate / ocazie : „Situație, împrejurare care provoacă, permite sau ușurează săvârșirea unei acțiuni ; prilej, moment favorabil”. DEX, 2009] diavolului”.

3. Omul

Domnul Isus a spus :

„Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui, iar omul rău scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui; căci din prisosul inimii vorbeşte gura”. (Luca 6 : 45)

Pentru a exista un prisos trebuie ca mai înainte să existe o umplere a recipientului respectiv cu acel ceva ce ajunge să dea peste. Omul este exact ca un vas de expansiune …

Neemia 6 : 8

„Am trimis următorul răspuns lui Sanbalat : „Ce ai spus tu în scrisoare nu este ; tu de la tine le născoceşti !”

Lui Pilat :

„Isus i-a răspuns : „De la tine însuţi zici lucrul acesta sau ţi l-au spus alţii despre Mine ?” (Ioan 18 : 34)

STUDII ASEMĂNĂTOARE :