I. EL (Cel drag) cel plecat pe care noi nu-l mai vedem
„După ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la El, S-a înălţat la cer, şi un nor L-a ascuns din ochii lor”. (Fapte 1 : 9)
1. Nu se ştie niciodată când va fi plecarea Acasă
Să ne reamintim care este contextul versetului 9 din Faptele Apostolilor, capitolul 1. Medicul Luca a scris :
„Teofile, în cea dintâi carte a mea am vorbit despre tot ce a început Isus să facă şi să înveţe pe oameni, de la început până în ziua în care S-a înălţat la cer, după ce, prin Duhul Sfânt, dăduse poruncile Sale apostolilor pe care-i alesese.
După patima Lui, li S-a înfăţişat viu, prin multe dovezi, arătându-li-Se deseori, timp de patruzeci de zile, şi vorbind cu ei despre lucrurile privitoare la Împărăţia lui Dumnezeu …
După ce a spus aceste lucruri, pe când se uitau ei la El, S-a înălţat la cer, şi un nor L-a ascuns din ochii lor”. (Faptele Apostolilor 1 : 1 – 3, 9)
Plecarea celui drag poate fi oricând, dintr-odată. Domnul Isus a vorbit cu apostolii timp de patruzeci de zile la rând. În fiecare zi erau împreună, totul intrase deja în obişnuinţă şi deodată (în mijlocul unei conversaţii), EL a plecat.
În prezentul studiu vom avea ca punct de pornire exact acest adevăr : cel drag, poate să plece din viaţa mea şi din această viaţă deodată. Nu discutăm despre modalitate : infarct, accident, boală etc.
Adevărul este că Dumnezeu ne surprinde … plecările la Cer sunt neaşteptate, dar la fel sunt şi schimbările de situaţie, stare de sănătate (omul sănătos devine grav bolnav), statut social (omul foarte bogat … sărăceşte într-o zi), statut familial (familie fericită cu zece copii … mor toţi copiii) etc.
Dar chiar dacă nu ştiu când voi pleca (anul, luna, ziua, ora, minutul, secunda), ştiu că voi pleca la un moment dat. Lecţia pe care o pot învăţa din Fapte 1 : 1 – 9 este exact ce a spus Dumnezeu prin proorocul Amos (cap. 4 : 12) : „ … pregăteşte-te să întâlneşti pe Dumnezeul tău, Israele !” … ”.
2. Ceva ascuns există chiar dacă (doar că) eu nu-l mai văd
„Un nor l-a ascuns din ochii lor”.
2.1. În viaţă putem ascunde şi lucruri şi oameni
Poate fi ascuns şi un om. Un astfel de exemplu este în Exod 2 : 1 – 2 unde scrie că :
„Un om din casa lui Levi luase de nevastă pe o fată a lui Levi. Femeia aceasta a rămas însărcinată şi a născut un fiu. A văzut că este frumos şi l-a ascuns trei luni”.
2.2. Ascunderea se face cu un motiv clar
Ce motiv a avut Iochebed (Numeri 26 : 59) pentru a-şi ascunde fiul ? Sau mai precis de ce şi de cine l-a ascuns ? Deoarece :
„Împăratul Egiptului a poruncit moaşelor evreilor, numite una Şifra, şi cealaltă Pua, şi le-a zis : „Când veţi împlini slujba de moaşe pe lângă femeile evreilor şi le veţi vedea pe scaunul de naştere, dacă este băiat, să-l omorâţi ; iar dacă este fată, s-o lăsaţi să trăiască.” … ”. (Exod 1 : 15 – 16)
2.3. Dumnezeu ascunde chiar şi un om
Şi Dumnezeu poate ascunde un om, luându-l de aici de pe pământ (dintr-o viaţă grea) şi ducându-l Acasă la EL, la Bine (Matei 19 : 17)
Un motiv pentru luarea cuiva Acasă este notat în Isaia 57 : 1 – 2 unde găsim notat că :
„Piere cel neprihănit, şi nimănui nu-i pasă ; se duc oamenii de bine, şi nimeni nu ia aminte că din pricina răutăţii este luat cel neprihănit. El intră în pace în groapa lui : cel ce umblă pe drumul cel drept se odihneşte în culcuşul lui”.
Răutatea este definită ca fiind o :
„Caracteristică a omului rău, înclinare spre a face rău altora”. (DEX, 2009)
Atunci când cel drag pleacă din familia mea, eu nu ştiu de ce l-a ascuns Dumnezeu ! Dumnezeu poate să nu-mi dea explicaţii de ce potenţiale pericole l-a păzit prin luarea lui Acasă.
Poate l-a luat doar pentru a-l feri de necazul care va veni, de vremurile care vor veni, despre care nici nu ştim cât de grele vor fi.
3. Doar lucrurile de valoare sunt ascunse
În II Împăraţi 7 : 8 scrie că :
„Leproşii, ajungând la intrarea taberei, au pătruns într-un cort, au mâncat şi au băut, au luat din el argint, aur şi haine, şi s-au dus şi le-au ascuns. S-au întors iarăşi, au pătruns într-un alt cort şi au luat şi de acolo lucruri pe care s-au dus şi le-au ascuns”.
Care a fost prima reacţie umană în cazul descoperirii unor mari valori ? Când au dat de aur, argint, haine, lucruri etc … leproşii au decis de comun acord (chiar dacă lucrul acesta nu este clar specificat) să-şi ascundă pentru ei comorile lor !
Nimeni nu-şi ascunde pleava sau lucrurile de puţină valoare, dar aurul, valuta etc. nu le expune în geamul de la stradă, ci le păstrează undeva într-un loc ascuns, într-o cutie de valori, în bancă etc.
Versetul din Proverbe 25 : 2 „Slava lui Dumnezeu stă în ascunderea lucrurilor” poate fi asociat cu Fapte 1 : 9 „Un nor l-a ascuns din ochii lor”. Subiectul principal aici nu este norul ci Cel ascuns.
Şi Dumnezeu îşi ascunde lucrurile Lui ! În Deuteronom 29 : 29 scrie că :
„Lucrurile ascunse sunt ale Domnului Dumnezeului nostru …”.
Ce ascunde Dumnezeu ? Îşi ascunde lucrurile LUI ! Dar reamintim că nu Îşi ascunde doar lucrurile … ci şi pe oamenii Lui. În Geneza 5 : 24 scrie că :
„Enoh a umblat cu Dumnezeu ; apoi nu s-a mai văzut, pentru că l-a luat Dumnezeu”.
Când un om dispare dintr-o anumită locaţie, de unde şti că nu este plecat într-o altă parte a globului pământesc ? De unde au ştiut contempoaranii lui că Enoh nu a plecat în altă localitate, ci a fost dus în Cer ?
Probabil că acolo au fost martori care au văzut ce s-a întâmplat, la fel cum a fost la Înălţarea la Cer a Domnului Isus sau a lui Ilie …
Dacă ceva este de preţ pentru mine, eu ascund acel lucru, nu îl pun / las la vedere ! La fel face şi Dumnezeu. Ce a ascuns în ultimele zile ? Prin boala aceasta a ascuns-o pe … l-a ascuns pe … de ochii noştri (şi putem noata numele celui drag care a fost luat dintre noi).
Concluzie
Pe cel plecat, pe cel ce este ascuns, eu nu-l mai pot vedea (nu o mai pot vedea) dar el / ea există şi pe mai departe, doar că nu mai este pe pământ ci este cu Dumnezeu !
STUDII ASEMĂNĂTOARE :