„Ochii-mi priveau topiţi spre cer : „Doamne, sunt în necaz, ajută-mă !” Ce să mai spun ? El mi-a răspuns şi m-a ascultat. Acum voi umbla smerit până la capătul anilor mei, după ce am fost întristat astfel.
- Doamne, prin îndurarea Ta se bucură omul de viaţă, prin ea mai am şi eu suflare, căci
- Tu mă faci sănătos şi îmi dai iarăşi viaţa. Iată, chiar suferinţele mele erau spre mântuirea mea ;
- Tu ai găsit plăcere să-mi scoţi sufletul din groapa putrezirii. Căci ai aruncat înapoia Ta toate păcatele mele !