II. Să nu se pomenească venit prea târziu
„Să luăm, dar, bine seama, că atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească [gr. dokē] venit prea târziu [gr. hysterēkenai]”. (Evrei 4 : 1)
Întrebarea este : Cât rămâne în picioare făgăduinţa mântuirii ? Până în ce dată, un om care vrea să fie mântuit, poate fi sigur că rugăciunea lui este ascultată ? Continue reading „Venit prea târziu (II) Evrei 4.1”