Geneza 8 : 22 „Cât va fi pământul, nu va înceta semănatul şi seceratul, frigul şi căldura, vara şi iarna, ziua şi noaptea !”
Cumva putem spune că, (la vremea semănatului), sămânţa este înmormântată iar la vremea ei înviază ! În Ioan 12 : 24 scrie :
„Adevărat, adevărat vă spun că dacă grăuntele de grâu care a căzut pe pământ nu moare, rămâne singur ; dar dacă moare, aduce mult rod”.
Grăuntele (pentru cei care nu L-au cunoscut pe Domnul Isus ca Dumnezeu), a fost un simbol pentru Domnul Isus. Prin Jertfa şi moartea Lui a adus mântuirea, iar după Înălţarea Domnului Isus la Cer şi turnarea Duhului Sfânt (a Apei peste Sămânţa semănată) s-a produs o recoltă deosebită (mulţi oameni au fost mântuiţi), încă din Ziua Cincizecimii. Continue reading „Semănatul şi seceratul [Geneza 8.22, Ioan 12.24]”