Etichetă: Evrei 13.2

„Pe când Îl duceau să-L răstignească, au pus mâna pe un anume Simon din Cirena, care se întorcea de la câmp ; şi ^1. i-au pus [gr. epethēkan] crucea în spinare, ca ^2. s-o ducă ^3. după Isus.

În urma lui Isus mergea o mare mulţime de norod şi femei care se boceau, îşi băteau pieptul şi se tânguiau după El. Isus S-a întors spre ele şi a zis : „Fiice ale Ierusalimului, nu Mă plângeţi pe Mine ; ci plângeţi-vă pe voi însevă şi pe copiii voştri. Căci iată vor veni zile, când se va zice : „Ferice de cele sterpe, ferice de pântecele care n-au născut şi de ţâţele care n-au alăptat !” Atunci vor începe să zică munţilor : „Cădeţi peste noi !”, şi dealurilor : „Acoperiţi-ne !” Căci dacă se fac aceste lucruri copacului verde, ce se va face celui uscat?” Continue reading „Valoarea problemelor pentru viaţa creştinului (I), Evanghelia după Luca 23.26-34” →