„Iacov a plecat din Beer-Şeba [3. Izvorul dreptăţii] şi şi-a luat drumul spre Haran [3. Drum, Cetatea drumului]. A ajuns într-un loc unde a rămas peste noapte, căci asfinţise soarele. A luat o piatră de acolo, a pus-o căpătâi şi s-a culcat în locul acela. Şi a visat o scară rezemată de pământ, al cărei vârf ajungea până la cer. Îngerii lui Dumnezeu se suiau şi se coborau pe scara aceea. Şi Domnul stătea deasupra ei şi zicea : „Eu sunt Domnul Dumnezeul tatălui tău, Avraam, şi Dumnezeul lui Isaac.” Pământul pe care eşti culcat ţi-l voi da ţie şi seminţei tale. Continue reading „Despre bine, rău şi credinţă sau Când totul pare a fi pierdut ! (Geneza 28.10-22)”