În limba română bunătatea este : „1. Însușirea de a fi bun, înclinarea de a face bine ; p. ext. îndurare, milă, blândețe ; bunețe. 2. Bunăvoință, amabilitate”. (Dex)
Îndurarea este :
„Acțiunea de a (se) îndura și rezultatul ei ; putere de a răbda ; răbdare ; milă, compătimire, bunătate”. (Dex) Cumva se poate spune că bunăvoinţa este atitudinea interioară, iar îndurarea se manifestă prin comportamentul exterior ! Continue reading „Bunătatea [gr. chrēstotēs] (II)”