ȘOPTITORII I Romani 1.29 [gr. psithuristés „șoptitor”]
„Fiindcă n-au căutat să păstreze pe Dumnezeu în cunoştinţa lor, Dumnezeu i-a lăsat în voia minţii lor blestemate, ca să facă lucruri neîngăduite.
Astfel, au ajuns plini de orice fel de nelegiuire, de curvie, de viclenie, de lăcomie, de răutate; plini de pizmă, de ucidere, de ceartă, de înşelăciune, de porniri răutăcioase; sunt şoptitori (gr. psithyristas) … ”.
Epistola către Romani 1 : 28 – 29
În traducerile Bibliei în limba română, acest cuvânt este tradus astfel :
- şoptitori : IBS-2007, G.G.-1938, GBV- 1998, Biblia deschisă-2007, LPI-1990, Lumina Lumii-2000, TBS-2002.
- defăimători (tr. E. Pascal, 1990).
- calomniatori (tr. SBIR, 2009).
- bârfitori, (tr. Ortodoxă – 1988 şi tr. catolică apărută la Sapientia- 2002).
- turnători, CLV-1993.
Sensul din limba greacă este cel de şoptitori, care diferă de defăimători sau bârfitori, acestea fiind păcate diferite. Limba greacă are nuanţe foarte fine, care sunt mai greu de explicat în limba română. Poate de aceea traducătorii au folosit cuvinte atât de diferite.
Verbul tradus cu a şopti are ca sinonime a şopăi, („a vorbi cu cineva în şoaptă”), a sufla, a şuşui, („a liniști sau a adormi un copil prin repetarea prelungită și monotonă a sunetului „ş” ), a şopoti („a murmura, a susura”, sau „a vorbi în şoaptă, a schimba vorbe în şoaptă”), a şuşoti („a vorbi încet, în şoaptă; a şopti (cuiva) la ureche; p. ext. a vorbi în taină”).
Pentru a înţelege sensul exact al cuvântului şoptitori trebuie să vedem ce sens are verbul pseustés (a şopti), în limba greacă. Acest cuvânt provine din pseudomai „a minţi”, „a vorbi fals / strâmb / greşit” : prin minciună – fals, minciună. Acest lucru se face şoptind …
Pseustés (mincinos) este folosit de şase ori :
1. Ioan 8 : 44 „Voi aveţi de tată pe diavolul ; şi vreţi să împliniţi poftele tatălui vostru. El de la început a fost ucigaş ; şi nu stă în adevăr, pentru că în el nu este adevăr. Ori de câte ori spune o minciună, vorbeşte din ale lui, căci este mincinos şi tatăl minciunii”.
2. Ioan 8 : 55 „Eu Îl cunosc bine; şi dacă aş zice că nu-L cunosc, aş fi şi Eu un mincinos ca voi”.
3. Romani 3 : 4 „Dimpotrivă, Dumnezeu să fie găsit adevărat, şi toţi oamenii să fie găsiţi mincinoşi”.
4. I Ioan 2 : 4 „Cine zice: „Îl cunosc”, şi nu păzeşte poruncile Lui, este un mincinos, şi adevărul nu este în el”.
5. I Ioan 2 : 22 „Cine este mincinosul, dacă nu cel ce tăgăduieşte că Isus este Hristosul ? Acela este Antihristul, care tăgăduieşte pe Tatăl şi pe Fiul”.
6. I Ioan 4 : 20 „Dacă zice cineva: „Eu iubesc pe Dumnezeu”, şi urăşte pe fratele său, este un mincinos ; căci, cine nu iubeşte pe fratele său, pe care-l vede, cum poate să iubească pe Dumnezeu, pe care nu-L vede ?”.
Cuvinte înrudite sunt :
- pseudoprophētou : „Apoi am văzut ieşind din gura balaurului şi din gura fiarei, şi din gura prorocului mincinos trei duhuri necurate, care semănau cu nişte broaşte” (Apocalipsa 16 : 13). Este interesant de gândit ce voce … au broaştele !
- pseudoprophētōn : „Păziţi-vă de prorocii mincinoşi ! Ei vin la voi îmbrăcaţi în haine de oi, dar pe dinăuntru sunt nişte lupi răpitori.” (Matei 7 : 15).
- pseudoprophētēs : „Şi fiara a fost prinsă. Şi, împreună cu ea, a fost prins prorocul mincinos care făcuse înaintea ei semnele cu care amăgise pe cei ce primiseră semnul fiarei şi se închinaseră icoanei ei. Amândoi aceştia au fost aruncaţi de vii în iazul de foc care arde cu pucioasă.” (Apocalipsa 19 : 20) ; „Şi diavolul, care-i înşela, a fost aruncat în iazul de foc şi de pucioasă, unde este fiara şi prorocul mincinos. Şi vor fi munciţi zi şi noapte în vecii vecilor.” (Apocalipsa 20 : 10).
- pseudoprophētēn : „După ce au străbătut toată insula până la Pafos, au întâlnit pe un vrăjitor, proroc mincinos, un iudeu cu numele Bar-Isus, care era cu dregătorul Sergius Paulus, un om înţelept. Acesta din urmă a chemat pe Barnaba şi pe Saul şi şi-a arătat dorinţa să audă Cuvântul lui Dumnezeu. Dar Elima, vrăjitorul – căci aşa se tâlcuieşte numele lui – le stătea împotrivă şi căuta să abată pe dregător de la credinţă.” (Faptele Apostolilor 13 : 6 – 8).
Acesta este, de fapt şi scopul lucrării falsificate : ca omul să nu mai ştie ce să creadă ! Dar cei sinceri nu se vor rătăci pentru că Cel care ştie drumul spre casă îi va conduce până acolo !
Să nu uităm cuvintele Domnului Isus : „Ce vă spun Eu la întuneric voi să spuneţi la lumină; şi ce auziţi şoptindu-se la ureche să propovăduiţi de pe acoperişul caselor.” (Matei 10 : 27).