„Şi Iona s-a sculat să fugă la Tars, departe de faţa Domnului. S-a coborât la Iafo şi a găsit acolo o corabie care mergea la Tars.
A plătit preţul călătoriei şi s-a suit în corabie ca să meargă împreună cu călătorii la Tars, departe de faţa Domnului.
Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năprasnic şi a stârnit o mare furtună. Corabia ameninţa să se sfărâme”. (Iona 1 : 3 – 4)
I. Dumnezeu vede / ştie cine eşti
Apostolul Petru le-a scris soţiilor credincioase de atunci : „Podoaba voastră să nu fie podoaba de afară, care stă în împletitura părului, în purtarea de scule de aur sau în îmbrăcarea hainelor, ci să fie omul ascuns al inimii, în curăţia nepieritoare a unui duh blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu”. (I Petru 3 : 3 – 4)
În general, omul este atent la exterior, (la ce lasă să se vadă) dar un creştin ştie foarte bine faptul că Dumnezeu vede şi ceea ce are omul în interior, viaţa pe care cei din jur nu o văd. Nu este suficient să întreţin doar aparenţele !
A vedea (ebr. roi) este folosit numai de cinci ori în Vechiul Testament. Ce se accentuează în aceste versete ? Faptul că Dumnezeu vede :
- Ce păţeşte un om din partea unui creştin : Geneza 16 : 13 (acest verset va fi redat mai jos).
- Pe cel ce trăieşte după voia Lui. Despre David scrie că : „Isai a trimis să-l aducă. Şi el era cu păr bălai, cu ochi frumoşi şi faţă frumoasă [trad. Gala Galaction : “mândru la vedere”]. Domnul a zis lui Samuel : „Scoală-te şi unge-l, căci el este !” (I Samuel 16 : 12)
- Prin ce stări sufleteşti trece un credincios, care are parte de încercarea credinţei : „Ochiul, care mă priveşte, nu mă va mai privi ; ochiul Tău mă va căuta, şi nu voi mai fi”.Iov 7 : 8
- Îndărătnicia inimii şi decide până unde să ţină încercarea : „Carnea i se prăpădeşte şi piere, oasele care nu i se vedeau rămân goale … ”. (Iov 33 : 21)
- Trăirea în păcat şi are timpul Lui în care aduce judecata : „Voi azvârli cu murdării peste tine, te voi înjosi şi te voi face de ocară [ebr. un spectacol]”. (Naum 3 : 6)
II. Dumnezeu vede / ştie unde eşti. (De fapt nimeni nu se poate ascunde de EL)
Iona poate credea că Dumnezeu este doar pe teritoriul Israelului ! A ajuns să înţeleagă că EL este peste tot … vede ce se petrece pe mare, şi pe întreg pământul … Poate numai după aceea, Iona a realizat că Dumnezeu era şi în Ninive, nu numai în Israel !
Dumnezeu vede tot ce se întâmplă pe pământ. Şi când un copil al Lui nu ÎL ascultă, dar şi atunci când un om credincios îl nedreptăţeşte pe un aproape al lui şi vine în ajutorul celui care are probleme.
În Geneza 16 : 13 scrie despre Agar că : „Ea a numit Numele Domnului care-i vorbise : „Tu eşti Dumnezeu care mă vede !” [ebr. El Roi] căci a zis ea : „Cu adevărat, am văzut aici spatele Celui ce m-a văzut !”
După o întâlnire cu Dumnezeu, omul vede altfel viaţa, deoarece are parte de transformarea interioară. Agar nu mai fuge de suferinţă ci alege să se întoarcă sub autoritatea stăpânei.
Şi Agar, (exact cum a fost în cazul lui Iona) după ce a plecat de acasă, a fost căutată de Trimisul Cerului : „Îngerul Domnului a găsit-o lângă un izvor de apă în pustiu, şi anume lângă izvorul care este pe drumul ce duce la Şur”. (Geneza 16 : 7)
A fost o întâmplare pe care ea nu a uitat-o, iar ei i-a rămas în minte exact locul în care se afla la momentul respectiv : „ … fântâna aceea s-a numit „Fântâna Celui Viu care mă vede”; ea este între Cades şi Bared”. (Geneza 16 : 14)
Dumnezeu a văzut că a fost nedreptăţită şi i-a fost alături ştiind că se află pe un drum greşit, (din punct de vedere spiritual) şi implicit şi din punct de vedere geografic … locul ei nu era acolo, ci acasă.
III. Dumnezeu vede / ştie ce faci
„Păcatele unor oameni sunt cunoscute şi merg înainte la judecată, iar ale altora vin pe urmă. Tot aşa şi faptele bune sunt cunoscute ; şi cele ce nu sunt cunoscute nu pot să rămână ascunse”. (I Timotei 5 : 24 – 25)
Prin zidul păcatelor nemărturisite (ţinute ascunse), eu nu ÎL văd pe Dumnezeu, dar EL mă vede foarte bine. Dumnezeu a văzut în ce direcţie a plecat Iona.
„De aceea să nu judecaţi nimic înainte de vreme, până va veni Domnul, care va scoate la lumină lucrurile ascunse în întuneric şi va descoperi gândurile inimilor. Atunci, fiecare îşi va căpăta lauda de la Dumnezeu”. (I Corinteni 4 : 5)
Dar dacă a făcut răul … îşi va primi pedeapsa. Iona a plecat departe de Faţa Domnului (credea el) : „Dar Domnul a făcut să sufle pe mare un vânt năprasnic şi a stârnit o mare furtună”. (Iona 1 : 4) Vrei produsul (neascultarea)? Vei plăti preţul (Iona 1 : 3 – 4).
Iar adevărul a ieşit la iveală … deoarece nimic nu poate să rămână ascuns, fiindcă Dumnezeu este Lumină şi scoate răul la lumină … Şi dacă noi nu ne punem întrebări, ne vor pune alţii :
„Spune-ne din pricina cui a venit peste noi nenorocirea aceasta ? Ce meserie ai şi de unde vii ? Care îţi este ţara şi din ce popor eşti ?” El le-a răspuns :
„Sunt evreu, şi mă tem de Domnul Dumnezeul cerurilor care a făcut marea şi uscatul !” Oamenii aceia au avut o mare teamă şi i-au zis : „Pentru ce ai făcut lucrul acesta ?” (Iona 1 : 8 – 10)
Textul acesta poate fi rezumat prin Proverbe 16 : 9, unde găsim scris că : „Inima omului se gândeşte pe ce cale să meargă, dar Domnul îi îndreaptă paşii”. Ce se poate îndrepta ? Ce este strâmb …