În realitate, trăiesc două feluri de creştini : unii îşi duc viaţa spirituală numai în registrul de membri al unei biserici, (având o viaţă, doar pe hârtie) şi creştinii practicanţi, care ÎL recunosc pe Isus ca Stăpân şi Mântuitor personal !
Câteva întrebări :
- Când ai fost ultima dată la Biserică ? Şi cât timp crezi că te mai aşteaptă Dumnezeu acolo ?
- Sau crezi că EL stă numai în Biserică?
- Oare EL nu umblă şi pe stradă, prin Reşiţa, România, sau prin toată lumea ?
- Dar prin mintea omului, nu umblă ? Oare nu verifică gândurile, intenţiile, trăirile ?
- Păcatele nemărturisite, (ţinute ascunse intenţionat), oare nu le cunoaşte ? În ce seif al minţii, sau prin ce cătun al minţii, Isus nu are acces ?
Din Biblie, ştim că :
„Nicio făptură nu este ascunsă de El, ci totul este gol şi descoperit înaintea ochilor Aceluia cu care avem a face” (Evrei 4 : 13).
Dacă astăzi nu îi dai acces în viaţa ta … mâine s-ar putea, ca nici EL să nu-ţi dea acces în Cerul Lui ! Acolo EL decide cine intră şi cine nu intră ! Vestea bună este aceasta :
“… sângele lui Isus Hristos, Fiul Lui, ne curăţă de orice păcat” (I Ioan 1 : 7).
Doar prin Isus poţi ajunge în cer … nu mai aştepta. Acum pleacă-te pe genunchi înaintea lui Isus şi cheamă-L în viaţa ta ! Poţi spune :
“Doamne Isuse, recunosc că sunt un păcătos, cred în Jertfa Ta de pe cruce, curăţă-mă prin sângele tău de orice păcat ! Amin !”
Lui, poţi să-I spui şi păcatele ascunse, neştiute de alţii. Aşa se obţine Mântuirea, împreună cu viaţa veşnică. Aceasta este pocăinţa : să-mi potrivesc viaţa după Biblie, să caut o Biserică unde Isus este iubit, dorit, ascultat şi urmat şi-apoi, la plecarea de aici de pe pământ, să ştiu că ajung Acolo unde mi-am dorit / propus … în Cer ! Nu pentru un an sau doi, ci pentru o veşnicie !
Religiozitatea moare dacă stă bătută-n cuie, în timp ce religia vie umblă pe străzi, în căutare de păcătoşi, din care vrea să facă sfinţi, pentru că oferta este limitată. Numai cei ce-l doresc pe Isus, ÎL vor găsi ! Un exemplu foarte clar, avem în Biblie, în Evanghelia după Luca unde este scris :
„Fariseii, care erau iubitori de bani, ascultau şi ei toate lucrurile acestea şi îşi băteau joc de El. Isus le-a zis :
„Voi căutaţi să vă arătaţi neprihăniţi înaintea oamenilor, dar Dumnezeu vă cunoaşte inimile ; pentru că ce este înălţat între oameni este o urâciune înaintea lui Dumnezeu.
Legea şi prorocii au ţinut până la Ioan ; de atunci încoace, Evanghelia Împărăţiei lui Dumnezeu se propovăduieşte ; şi fiecare, ca să intre în ea, dă năvală.” (Luca 16 : 14 – 16).
În Biblie, este scris de poporul lui Dumnezeu. Pentru ei Moise :
„a primit cuvinte vii, ca să ni le dea nouă”, spunea Ştefan, (Faptele Apostolilor 7 : 38). Şi ce-au făcut cu ele ? Le-au pus într-o cutie, iar cutia au pus-o undeva într-un loc sfânt, în aşa fel încât nimeni să nu aibă acces la ele !
Cuvintele erau vii, dar erau scrise pe table de piatră. Viaţă trebuiau să le dea cei ce umblau cu Dumnezeu, gândind ca EL, trăind ca EL. Aşa ceva mai există şi azi.
În Deuteronom 10 : 1 – 5, Moise nota :
„În vremea aceea, Domnul mi-a zis : „Taie două table de piatră ca cele dintâi şi suie-te la Mine pe munte ; fă şi un chivot de lemn. Eu voi scrie pe aceste două table cuvintele care erau scrise pe tablele dintâi pe care le-ai sfărâmat, şi să le pui în chivot.”
Am făcut un chivot de lemn de salcâm, am tăiat două table de piatră ca cele dintâi şi m-am suit pe munte cu cele două table în mână. Domnul a scris pe table ce fusese scris pe cele dintâi, cele zece porunci care vă fuseseră spuse pe munte, din mijlocul focului, în ziua adunării ; şi Domnul mi le-a dat.
M-am întors apoi şi m-am coborât de pe munte, am pus tablele în chivotul pe care-l făcusem, şi ele au rămas acolo, cum îmi poruncise Domnul”.
În Cer, mai există locuri goale, dar cei ce nu se vor găsi în Cer … se vor regăsi în iad. Domnul Isus, relata de acum două mii de ani deja, ce i s-a întâmplat unui om, care nu s-a pregătit pentru plecarea de pe pământ. El era religios, dar nu s-a pocăit. În Luca 16 : 23 – 24, este scris că :
„Pe când era el în Locuinţa morţilor, în chinuri, şi-a ridicat ochii în sus, a văzut de departe pe Avraam şi pe Lazăr în sânul lui şi a strigat : „Părinte Avraame, fie-ţi milă de mine şi trimite pe Lazăr să-şi înmoaie vârful degetului în apă şi să-mi răcorească limba; căci grozav sunt chinuit în văpaia aceasta.” Era prea târziu !
Rai sau iad ? Nu există un al treilea loc … intermediar. Există intermediari pentru ambele destinaţii şi pentru Cer şi pentru iad … fiecare are trimişi pe-acest pământ.
Eşti cu Isus sau eşti fără Isus ? ÎL ai pe Isus, ai cerul, nu ÎL ai pe Isus … locul final este locul de pedeapsă, iadul. De ce ? Fiindcă în Cer se ajunge prin cerere, nu automat.
Nu este aici nicio ameninţare, este doar o realitate şi fie că place sau nu, este un adevăr Biblic, iar adevărurile Lui Dumnezeu nu se negociază. Dincolo, pentru veşnicie, omul ajunge în unul dintre cele două locuri, în funcţie de decizia personală. Şi-apoi cine vrea să aibă de-a face cu Dumnezeu … ca Judecător, va auzi sentinţa, care se ştie de pe acum :
„Apoi va zice celor de la stânga Lui : „Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui !
Căci am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să mănânc ; Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau ; am fost străin, şi nu M-aţi primit ; am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat ; am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.” (Matei 25 : 41 – 43).
Dumnezeu să ne dea Harul de-a alege Viaţa cu Isus !
STUDII ASEMĂNĂTOARE :