Atunci când ne gândim la Jertfa Domnului Isus ne amintim de cuvintele Lui : „ … acesta este ceasul vostru şi puterea întunericului” (Luca 22.53), începea timpul testării încrederii Lui în Dumnezeu, perioada suferinţelor,a preţului plătit pentru mântuirea noastră ! Din cuvintele Domnului Isus învăţăm că :
- Domnul Isus a ştiut când va începe suferinţa,
- a cunoscut cât va ţinea necazul şi
- ştia până unde se va ajunge, cunoştea că întunericul (perioada de timp în care cel rău are autoritate) la fel ca noaptea are o putere precis limitată în timp.
1. Domnul cunoştea vremea, ştia timpul. Cu o altă ocazie EL spunea :
„Dacă ai fi cunoscut şi tu, măcar în această zi, lucrurile care puteau să-ţi dea pacea! Dar acum, ele sunt ascunse de ochii tăi” (Luca 19 : 42).
Dar Ierusalimul nu cunoştea vremea în care trăia, din punct de vedere spiritual, (deşi ştia data din calendar) !
Aveau aparenţele de sfinţenie, doar sfinţenia lipsea ! Aveau preoţi, jertfe … chiar şi un loc Prea Sfânt, în care însă nu ajungea decât un singur om, iar aceasta se întâmpla odată pe an, la o dată fixă, nu atunci când voia omul, ci când hotăra Domnul !
2. Domnul nu cunoştea doar ce se întâmplă de fapt, ci şi cât va ţinea încercarea : o oră ! Prima oră este mai grea atunci când vine încercarea ! De fapt, în cazul suferinţelor Domnului Isus, testul exterior nu a ţinut doar o oră, ci o zi, până la înserarea următoare aveau să mai treacă aproximativ douăzeci şi patru de ore !
Dar, pentru cel care face voia lui Dumnezeu, acest timp … poate să i se pară că este doar o oră ! În Geneza 29 : 18 – 21 este relatată o perioadă din viaţa lui Iacov. În textul Biblic scrie că :
„Iacov iubea pe Rahela şi a zis : „Îţi voi sluji şapte ani pentru Rahela, fata ta cea mai mică.” Şi Laban a răspuns : „Mai bine să ţi-o dau ţie decât s-o dau altuia.
Rămâi la mine !” Astfel Iacov a slujit şapte ani pentru Rahela ; şi anii aceştia i s-au părut ca vreo câteva zile, pentru că o iubea. În urmă Iacov a zis lui Laban : „Dă-mi nevasta, căci mi s-a împlinit sorocul, ca să intru la ea.”
Între versetul 19 şi versetul 21 din viaţa lui Iacov trecuseră şapte ani … relataţi cât se poate de succint, prin câteva cuvinte : „Astfel Iacov a slujit şapte ani pentru Rahela; şi anii aceştia i s-au părut ca vreo câteva zile, pentru că o iubea.”
Nu a mai contat prin ce a trecut, era motivat de dragoste ! Există şi astfel de perioade în care omul LUI DUMNEZEU pare a fi lipsit de lumina spirituală, de putere … în timp ce duşmanilor lui, le merge bine !
3. Al treilea adevăr este că întunericul are putere, dar ea este precis limitată
„Totuşi întunericul nu va împărăţi veşnic pe pământul în care acum este necaz. După cum în vremurile trecute a acoperit cu ocară ţara lui Zabulon şi ţara lui Neftali, în vremurile viitoare va acoperi cu slavă ţinutul de lângă mare, ţara de dincolo de Iordan, Galileea neamurilor”. (Isaia 9 : 1)
Puterea răului se poate manifesta şi prin oamenii religioşi, a se citi fraţi de credinţă … Pentru apostolul Pavel, cel mai mare pericol a fost între fraţii mincinoşi.
În II Corinteni 11 : 24 – 26 el a redat o listă a pericolelor, ultimul notat fiind cel cu aşa zişii fraţi :
„De cinci ori am căpătat de la iudei patruzeci de lovituri fără una; de trei ori am fost bătut cu nuiele; o dată am fost împroşcat cu pietre ; de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adâncul mării.
Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri, în primejdii din partea tâlharilor, în primejdii din partea celor din neamul meu, în primejdii din partea păgânilor, în primejdii în cetăţi, în primejdii în pustiu, în primejdii pe mare, în primejdii între fraţii mincinoşi …”).
Domnul Isus le spunea, celor care au venit să-L prindă : „acesta este ceasul vostru …”, cu alte cuvinte : „Aşa ziceţi / credeţi voi, dar în spatele vostru este puterea întunericului … sunteţi însufleţiţi de cel rău”. Acesta este un adevăr deosebit :
Atunci când fac ceva, în spatele meu se află o putere animatoare, (în latină anima este termenul pentru suflet, tot din anima provine însă şi cuvântul inima) ! Evanghelistul Luca, (în capitolul 9 : 51 – 56) notează contextul în care Domnul Isus li se adresează lui Iacov şi lui Ioan spunându-le :
„Nu ştiţi de ce duh sunteţi însufleţiţi” ! :
„Când s-a apropiat vremea în care avea să fie luat în cer, Isus Şi-a îndreptat faţa hotărât să meargă la Ierusalim. A trimis înainte nişte soli, care s-au dus şi au intrat într-un sat al samaritenilor, ca să-I pregătească un loc de găzduit.
Dar ei nu L-au primit, pentru că Isus Se îndrepta să meargă spre Ierusalim. Ucenicii Săi, Iacov şi Ioan, când au văzut lucrul acesta, au zis: „Doamne, vrei să poruncim să se coboare foc din cer şi să-i mistuie, cum a făcut Ilie?”
Isus S-a întors spre ei, i-a certat şi le-a zis : „Nu ştiţi de ce duh sunteţi însufleţiţi ! Căci Fiul omului a venit nu ca să piardă sufletele oamenilor, ci să le mântuiască.” Şi au plecat în alt sat” …
Ucenicii mergeu fizic, împreună cu Isus, dar în suflet, au avut momentul de alăturare faţă de cel rău ! Şi pentru mine poate fi valabil, depinde ce fac : lucrez pentru Isus, sau împotriva Lui ?
Atunci când ÎL prind şi-L pun să facă ce vreau eu … sunt de fapt împotriva Lui şi implicit împotriva libertăţii mele spirituale, fiindcă nu pe EL ÎL leg, (fiindcă este scris : „Cuvântul lui Dumnezeu nu este legat” II Timotei 2 : 9), ci pe mine mă leg, mă îngrădesc spiritual, deoarece fără Isus nu pot înainta …
Domnul Isus nu le-a spus tot adevărul, celor ce-au ales să se facă duşmanii Lui. Ar fi putut afla că : „acesta este ceasul vostru … dar va urma Veşnicia MEA !”
Întunericul are şi el partea lui din viaţa creştinului, însă aceste părticele sunt doar pentru un timp, promisiunea lui Dumnezeu este clară :
„Eu întocmesc lumina şi fac întunericul, Eu dau propăşirea şi aduc restriştea, Eu, Domnul, fac toate aceste lucruri” (Isaia 45 : 7). În Amos 5 : 8 scrie :
„El preface întunericul în zori, iar ziua în noapte neagră …” şi reversul este valabil, cel cu albirea întunericului!
De fapt şi cei răi lucrează tot prin puterea pe care le-o dă Dumnezeu. La ora actuală, printre evrei există şi atei. Au şi un punct de vedere :
Bunicul a fost ateu, tatăl a fost ateu, eu sunt ateu şi cu ajutorul lui Dumnezeu şi copiii mei vor fi atei ! (Aşa ceva numai evreii puteau spune) …