Viaţa se poate sfârşi în orice moment, iar din momentul decesului, omul va ajunge într-un loc în care-şi va petrece toată veşnicia.
Dacă sunt confuz în privinţa identităţii mele spirituale şi nu sunt sigur dacă sunt lumină / copil al Lui Dumnezeu sau sunt întuneric / copilul celui rău (dar şi pentru a fi sigur că voi ajunge în Cer) este bine să-mi verific mărturia interioară (dacă am siguranţa faptului că voi ajunge cu Dumnezeu după plecarea de pe pământ) :
- Sunt copilul Lui Dumnezeu ? Sau
- sunt duşmanul Lui Dumnezeu ?
- Mărturia interioară îmi poate dovedi de partea cui sunt.
Cum pot să-mi dau seama dacă sunt copilul Lui Dumnezeu sau al celui rău ?
În afară de mărturia interioară a conştiinţei (de siguranţa mântuirii) un alt mod de verificare a relaţiei mele cu Dumnezeu este urmărirea modului în care Duhul Sfânt este alături de mine în viaţa de zi cu zi (să verific dacă am parte de călăuzirea Duhului Sfânt).
Apostolul Pavel le-a scris creştinilor din Roma :
„Căci toţi cei ce sunt călăuziţi de Duhul lui Dumnezeu sunt fii ai lui Dumnezeu …
Însuşi Duhul adevereşte împreună cu duhul nostru că suntem copii ai lui Dumnezeu.
Şi, dacă suntem copii, suntem şi moştenitori : moştenitori ai lui Dumnezeu şi împreună moştenitori cu Hristos, dacă suferim cu adevărat împreună cu El, ca să fim şi proslăviţi împreună cu El”. (Romani 8 : 14, 16 – 17)
Pot să mă verific şi să mă întreb sincer :
- am avut un moment al întâlnirii cu Dumnezeu (de când viaţa mea s-a schimbat total) ?
- Dumnezeu mă călăuzeşte şi văd mâna Lui în viaţa mea de zi cu zi ?
- Duhul Sfânt mă asigură (în sufletul meu) că sunt copilul Lui Dumnezeu
Dacă răspunsul este negativ la toate aceste trei întrebări trebuie să fiu realist şi să-mi pun un diagnostic sincer : nu sunt mântuit, nu merg spre cer şi este clar că nu voi ajunge în cer ! Mergând înspre Bucureşti nu ajung la Viena.
Direcţia în care merg îmi arată implicit şi locul în care voi ajunge.
Ce să fac pentru a fi mântuit ? Răspunsurile fac parte din categoria „este scris” (în Biblie) :
La un moment dat, un am care şi-a dat seama că nu este mântuit i-a întrebat pe oamenii Lui Dumnezeu :
„Domnilor, ce trebuie să fac ca să fiu mântuit ?” Pavel şi Sila i-au răspuns :
„Crede în Domnul Isus, şi vei fi mântuit tu şi casa ta.” Şi i-au vestit Cuvântul Domnului, atât lui cât şi tuturor celor din casa lui.
Temnicerul i-a luat cu el, chiar în ceasul acela din noapte, le-a spălat rănile şi a fost botezat îndată, el şi toţi ai lui. După ce i-a dus în casă, le-a pus masa şi s-a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu”. (Faptele Apostolilor 16 : 30 – 34)
Este interesant că în acest text Isus este numit Dumnezeu :
„Crede în Domnul Isus, şi vei fi mântuit … ”.
„ … s-a bucurat cu toată casa lui că a crezut în Dumnezeu”.
STUDII ASEMĂNĂTOARE :
- Puterea de influenţare a gândului, I [Marcu 2.1-12]
- Puterea de influenţare a gândului, II [Marcu 2.1-12] Sursa gândului
- Puterea de influenţare a gândului, III [Marcu 2.1-12] Influenţa demonică
- Puterea de influenţare a gândului, IV.1 [Marcu 2.1-12] Lumina şi întunericul
- Puterea de influenţare a gândului, IV.2 [Marcu 2.1-12] Duşmanii Lui Isus/Lumina