Dumnezeu ascultă rugăciunea, I [Faptele Apostolilor 4.23-31]

Florin

În Faptele Apostolilor 4.23-31 găsim scris unde au mers Petru şi Ioan, după ce au fost eliberaţi :

„După ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor şi le-au istorisit tot ce le spuseseră preoţii cei mai de seamă şi bătrânii. Când au auzit ei aceste lucruri, şi-au ridicat glasul toţi împreună către Dumnezeu şi au zis :

„Stăpâne, Doamne, care ai făcut cerul, pământul, marea şi tot ce este în ele ! Tu ai zis prin Duhul Sfânt, prin gura părintelui nostru David, robul Tău : „Pentru ce se întărâtă neamurile şi pentru ce cugetă noroadele lucruri deşarte ? Împăraţii pământului s-au răsculat şi domnitorii s-au unit împotriva Domnului şi împotriva Unsului Său.”

În adevăr, împotriva Robului Tău celui sfânt, Isus, pe care L-ai uns Tu, s-au însoţit în cetatea aceasta Irod şi Pilat din Pont cu Neamurile şi cu noroadele lui Israel, ca să facă tot ce hotărâse mai dinainte mâna Ta şi sfatul Tău.

Şi acum, Doamne, uită-Te la ameninţările lor, dă putere robilor Tăi să vestească Cuvântul Tău cu toată îndrăzneala şi întinde-Ţi mâna, ca să se facă tămăduiri, minuni şi semne prin Numele Robului Tău celui sfânt, Isus.”

După ce s-au rugat ei,

  • s-a cutremurat locul unde erau adunaţi ;
  • toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi
  • vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală”. (Fapte 4 : 23 – 31)

Introducere

Apostolii Petru şi Ioan au avut de suferit după minunea vindecării ologului din naştere, pe care Dumnezeu a înfăptuit-o prin ei.

O lecţie pentru noi este aceasta :

Uneori în viaţă, Dumnezeu nu schimbă situaţiile dificile prin care trecem, ci ne dă puterea de-a trece prin problemele respective deoarece vrea să ne schimbe pe noi prin încercările, (prin nevoile prin care ne trece etc.) dar pentru primirea puterii de la Dumnezeu avem nevoie de-o Biserică care să ne fie alături.

Adevărul central

Când au avut de înfruntat în viaţă o problemă deosebită, apostolii (Petru şi Ioan, a se vedea Fapte 4 : 1 – 3), au apelat la :

  1. Biserică („ai lor”, v. 23 – 24 a, 31),
  2. Dumnezeu (prin intermediul rugăciunii, v. 24 b – 25 a) :
    • Dumnezeu Tatăl (v. 24 – 25),
    • Dumnezeu Fiul (v. 26 – 28),
    • Dumnezeu Duhul Sfânt (v. 25, 29 – 30),
  3. Cuvântul Lui Dumnezeu (v. 25 b – 26).

Rezultatul ? Umplerea cu Duhul Sfânt şi primirea puterii necesare pentru a merge mai departe cu vestirea Cuvântului Lui Dumnezeu (v. 31).

I. Biserica

„După ce li s-a dat drumul, ei s-au dus la ai lor şi le-au istorisit tot ce le spuseseră preoţii cei mai de seamă şi bătrânii.
Când au auzit ei aceste lucruri, şi-au ridicat glasul toţi împreună către Dumnezeu şi au zis …

După ce s-au rugat ei, s-a cutremurat locul unde erau adunaţi ; toţi s-au umplut de Duhul Sfânt şi vesteau Cuvântul lui Dumnezeu cu îndrăzneală”. (Faptele Apostolilor 4 : 23 – 24 a, 31)

1. Unitatea creştină

Expresia toţi împreună se referă la Biserică (nu doar la grupul apostolilor) şi se referă la unitatea de loc şi de scop fiind diferită de :

  • toţi (însemnând doar „prezenţa fizică în acelaşi loc” a tuturor celor 120 de oameni care făceau parte din acelaşi grup ; nu lipsea niciunul din numărul total ci care erau toţi cei 120 din grup prezenţi în acelaşi loc … nu erau doar 119 sau 118 din totalul de 120) sau doar de a fi :
  • împreună (este definit ca : „Pun împreună, unesc” / Scriban, 1939) adică toţi cei prezenţi „având acelaşi scop” ; se referă la faptul că în timpul aceleeaşi rugăciuni cei 120 nu au făcut 120 de cereri personale diferite, (Dumnezeu ar fi văzut acolo un grup care doar fizic erau împreună), dar în realitate erau 120 de oameni care ar fi făcut 120 de cereri diferite),
  • toţi împreună (unitatea creştină) : 120 de persoane care fiecare făceau aceeaşi rugăciune ; toţi ceilalţi 118 având acelaşi obiectiv, (acelaşi scop, aceeeaşi cerere) cu care au mers înaintea Lui Dumnezeu în dorinţa de-a fi alături de cei doi fraţi ai lor care aveau o problemă / fiind alături de Petru şi Ioan care aveau un necaz, deşi ei ceilalţi 118 nu aveau problema aceea.

2. Trei domenii în care se manifestă unitatea creştină

Să observăm unde mai este folosită expresia toţi împreună în cartea Faptele Apostolilor şi la ce se referă :

  • unitatea în stăruinţă (se rugau împreună de zece zile) : „În ziua Cincizecimii, erau toţi împreună în acelaşi loc. Deodată, a venit din cer un sunet ca vâjâitul unui vânt puternic şi a umplut toată casa unde şedeau ei. Nişte limbi ca de foc au fost văzute împărţindu-se printre ei şi s-au aşezat câte una pe fiecare din ei. Şi toţi s-au umplut de Duh Sfânt şi au început să vorbească în alte limbi, după cum le dădea Duhul să vorbească”. (Fapte Apostolilor 2 : 1 – 4)
  • unitatea în trăire : „Toţi împreună erau
    • nelipsiţi de la Templu în fiecare zi,
    • frângeau pâinea acasă şi
    • luau hrana cu
      • bucurie şi
      • curăţie de inimă”. (Faptele Apostolilor 2 : 46)
  • unitatea în rugăciune : „Când au auzit ei aceste lucruri, şi-au ridicat glasul toţi împreună către Dumnezeu şi au zis : „Stăpâne, Doamne, care ai făcut cerul, pământul, marea şi tot ce este în ele !” (Faptele Apostolilor 4 : 24)

STUDII ASEMĂNĂTOARE :