Prorocul (1. Introducere)
I. Ce este un proroc ?
II. Mai există proroci şi prorocii ?
III. De ce este nevoie de proroc şi de prorocie ?
„Domnul Dumnezeul tău îţi va ridica din mijlocul tău, dintre fraţii tăi, un proroc ca mine: să ascultaţi de el ! Astfel, el va răspunde la cererea pe care ai făcut-o Domnului Dumnezeului tău la Horeb, în ziua adunării poporului, când ziceai : „Să nu mai aud glasul Domnului Dumnezeului meu şi să nu mai văd acest foc mare, ca să nu mor.” Atunci Domnul mi-a zis :
„Ce au zis ei, este bine. Le voi ridica din mijlocul fraţilor lor un proroc ca tine, voi pune cuvintele Mele în gura lui, şi el le va spune tot ce-i voi porunci Eu. Şi dacă cineva nu va asculta de cuvintele Mele, pe care le va spune el în Numele Meu, Eu îi voi cere socoteală.
Dar prorocul care va avea îndrăzneala să spună în Numele Meu un cuvânt pe care nu-i voi porunci să-l spună, sau care va vorbi în numele altor dumnezei, prorocul acela să fie pedepsit cu moartea.” Poate că vei zice în inima ta : „Cum vom cunoaşte cuvântul pe care nu-l va spune Domnul ?”
Când ceea ce va spune prorocul acela în Numele Domnului nu va avea loc şi nu se va întâmpla, va fi un cuvânt pe care nu l-a spus Domnul. Prorocul acela l-a spus din îndrăzneală : să n-ai teamă de el”. (Deuteronom 18 : 15 – 22)
Aceasta înseamnă că trebuie să avem teamă de oamenii care vorbesc în Numele Domnului ! Proorocia nu este un domeniu al vieţii care poate fi tratat într-un mod superficial !
I. Ce este un prooroc ?
Definiţii :
- „Persoană cu inspirație divină care prezice viitorul ; profet”. (NODEX, 2002)
- „Personaj considerat ca interpret al voinței lui Dumnezeu, capabil să prevadă și să prezică viitorul ; (sens curent) persoană care are previziunea evenimentelor viitoare; profet. Astfel treci și tu prin lume … ca un basm de proroci. Eminescu”. (DLRLC, 1955-1957) De fapt Eminescu se referă aici la profeţii falşi (dicţionarul fiind tipărit înainte de 1989, este de înţeles scoaterea din context având ca scop răstălmăcirea adevărului), dar poetul a scris foarte frumos despre proroc, în Memento mori de exemplu : „Solomon, poetul-rege, tocmind glasul unei lire / Și făcând-o să răsune o psalmodică gândire, / Moaie-n sunetele sfinte degetele-i de profet ; El cânta pe împăratul în hlamidă de lumină …”.
- „Cuvântul profet (sau prooroc) înseamnă, literal, o persoană care vorbeşte în locul alteia. Moise scrie că Iehova avea să „ridice” un profet din rândurile poporului şi de acesta poporul va trebui să „asculte” …”. (Studii Biblice pentru Şcoala Duminicală, IV, pag. 25)
- străvederea (este termenul folosit în teologia ortodoxă) pentru a arăta pătrunderea privirii în lumea de dincolo. Un exemplu de străvedere este în II Împăraţi 6 : 15 – 17 „Slujitorul omului lui Dumnezeu s-a sculat dis-de-dimineaţă şi a ieşit. Şi iată că o oaste înconjura cetatea, cu cai şi care. Şi slujitorul a zis omului lui Dumnezeu : „Ah ! domnul meu, cum vom face ?” El a răspuns : „Nu te teme, căci mai mulţi sunt cei cu noi decât cei cu ei.” Elisei s-a rugat şi a zis : „Doamne, deschide-i ochii să vadă.” Şi Domnul a deschis ochii slujitorului, care a văzut muntele plin de cai şi de care de foc împrejurul lui Elisei”. Este clar că Elisei avea ochii duhului deschişi şi el deja vedea ce a cerut Lui Dumnezeu să i se arate şi slujitorului lui. Este exact ce a spus David în Psalmul 34 : 7 că : „Îngerul Domnului tăbărăşte în jurul celor ce se tem de El şi-i scapă din primejdie”.
II. Mai există proroci şi prorocii ?
Răspunsul este da. Apostolul Pavel a scris că trebuie să râvnim după darurile Duhului Sfânt. Între ce este scris şi interpretările Cuvântului scris alegem să nu trecem peste ce este scris.
Amintim doar ce scrie apostolul Pavel în I Corinteni 14 : 1, 12, 39
„Urmăriţi dragostea. Umblaţi şi după darurile duhovniceşti, dar mai ales să prorociţi …
Tot aşa şi voi, fiindcă râvniţi după daruri duhovniceşti, să căutaţi să le aveţi din belşug, în vederea zidirii sufleteşti a Bisericii …
Astfel deci fraţilor, râvniţi după prorocire …”. Asupra acestor îndemnuri, nu găsim scris ca apostolul Pavel să fi revenit.
III. De ce este nevoie de proroc şi de prorocie ?
Vom aminti un singur exemplu. Dacă Domnul nu i-ar fi descoperit viitorul, (a se vedea Geneza 18 : 16 – 21), Avraam nu ar fi ştiut că trebuie să mijlocească pentru Lot, iar nepotul lui şi-ar fi pierdut viaţa (iar aceasta nu este doar o situaţie ipotetică) :
„Bărbaţii aceia s-au sculat să plece şi s-au uitat înspre Sodoma. Avraam a plecat cu ei, să-i petreacă. Atunci Domnul a zis : „Să ascund Eu oare de Avraam ce am să fac ?…
- Căci Avraam va ajunge negreşit un neam mare şi puternic, şi în el vor fi binecuvântate toate neamurile pământului.
- Căci Eu îl cunosc şi ştiu că are să poruncească fiilor lui şi casei lui după el să ţină Calea Domnului, făcând ce este drept şi bine, pentru ca astfel Domnul să împlinească faţă de Avraam ce i-a făgăduit”…
Şi Domnul a zis : „Strigătul împotriva Sodomei şi Gomorei s-a mărit, şi păcatul lor într-adevăr este nespus de greu. De aceea Mă voi coborî acum să văd dacă în adevăr au lucrat în totul după zvonul venit până la Mine ; şi dacă nu va fi aşa, voi şti.” …”.
Nu a adăugat ce măsuri vor fi luate dacă informaţia se adevereşte !
De unde a ştiut Avraam că „plata păcatului este moartea” ? Domnul nu i-a spus ce decizie va fi luată dacă se va constata că în Sodoma se practică un anumit păcat.
Avraam ÎL cunoştea pe Dumnezeu ! În Geneza 20 : 7 scrie despre Avraam :
„ … el este proroc, se va ruga pentru tine şi vei trăi. Dar, dacă n-o dai înapoi, să ştii că vei muri negreşit, tu şi tot ce-i al tău”.