Pilda talanţilor (II), Evanghelia după Matei 25.26

Florin

Un alt cuvânt din aceeaşi familie cu ponēre (Matei 25 : 26) în Pilda talanţilor este : ponēra (fiind folosit de cincisprezece ori) şi se referă la :

  1. Gânduri : „Şi iată că unii din cărturari au zis în ei înşişi: „Omul acesta huleşte!” Isus, care le cunoştea gândurile, a zis: „Pentru ce aveţi gânduri rele [gr. ponēra] în inimile voastre?”. (Matei 9 : 3 – 4)

  2. Om : „Omul bun scoate lucruri bune din vistieria bună a inimii lui; dar omul rău [gr. ponēra] scoate lucruri rele din vistieria rea a inimii lui”. (Matei 12 : 35)

  3. Naţiune (de patru ori este folosit cuvântul, pentru a arăta răutatea contemporanilor Domnului Isus) :

  • „Drept răspuns, El le-a zis: „Un neam viclean [gr. ponēra] şi preacurvar cere un semn ; dar nu i se va da alt semn, decât semnul prorocului Iona”. (Matei 12 : 39). În ce sens a fost Iona un semn ? O părere personală este aceasta : Există probabilitatea ca, la un anumit moment dat, unii dintre cei care au fost cu Iona în corabie şi care erau siguri că a murit, (deoarece au văzut clar, când a fost aruncat din corabie în apă) … să-l întâlnească viu ! Nu trebuie să uităm că semnul este dat naţiunii viclene, căreia Domnul Isus nu i s-a arătat după Înviere. Isus S-a arătat numai celor sinceri. Cei vicleni L-au aruncat din ţara lor şi din viaţa lor şi cândva vor avea surpriza să vadă, cine era El cu adevărat, la fel cum fraţii lui Iosif, au ajuns la un moment dat, să se întâlnească cu cel căruia îi spuneau în faţă că este mort ! Cât de eficientă poate fi minciuna primită în minte şi spusă celor din jur !? Au ajuns şi ei să o creadă : „ … „Avem un tată bătrân şi un frate tânăr, copil făcut la bătrâneţea lui ; băiatul acesta avea un frate care a murit şi care era de la aceeaşi mamă; el a rămas singur, şi tatăl lui îl iubeşte.” (Geneza 44 : 20). La părerea aceasta se ajunge, după ani în care s-au tot autominţit, că Iosif este mort : („Ei au luat atunci haina lui Iosif ; şi înjunghiind un ţap, i-au înmuiat haina în sânge. Au trimis tatălui lor haina cea pestriţă, punând să-i spună : „Iată ce am găsit ! Vezi dacă este haina fiului tău sau nu.” Iacov a cunoscut-o şi a zis : „Este haina fiului meu ! O fiară sălbatică l-a mâncat ! Da, Iosif a fost făcut bucăţi !” Geneza 37 : 31 – 33). Practic ei au făcut doar o înscenare … nu au minţit iniţial cu vorba, ci au dat de înţeles ceva … De unde s-a pornit ? De la o minciună scornită, pentru acoperirea adevărului ! Interesant este faptul că pe Iosif îl considerau făuritor de vise … iar ei au ajuns să făurească mincina : „Iată că vine făuritorul de vise ! Veniţi acum să-l omorâm şi să-l aruncăm într-una din aceste gropi ; vom spune că l-a mâncat o fiară sălbatică şi vom vedea ce se va alege de visele lui.” (Geneza 37 : 19 – 20) ! Adevărul însă, va ieşi la iveală … atunci când hotărăşte El ! O altă problemă a evreilor, pe care Domnul Isus o accentuează este faptul că nu au primit mesajul Lui …

  • Matei 12 : 45 „Atunci se duce şi ia cu el alte şapte duhuri mai rele decât el : intră în casă, locuiesc acolo, şi starea din urmă a omului acestuia ajunge mai rea decât cea dintâi. Tocmai aşa se va întâmpla şi cu acest neam viclean [gr. ponēra] .”

  • Matei 16 : 4 „Un neam viclean [gr. ponēra] şi preacurvar cere un semn ; nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona.” Apoi i-a lăsat şi a plecat”.

  • Luca 11 : 29 „Pe când noroadele se strângeau cu grămada, El a început să spună : „Neamul acesta este un neam viclean [gr. ponēra]; el cere un semn; dar nu i se va da alt semn decât semnul prorocului Iona”.

  1. Lucruri : „El le-a mai zis: „Ce iese din om aceea spurcă pe om. Căci dinăuntru, din inima oamenilor, ies gândurile rele, preacurviile, curviile, uciderile, furtişagurile, lăcomiile, vicleşugurile, înşelăciunile, faptele de ruşine, ochiul rău, hula, trufia, nebunia. Toate aceste lucruri rele [gr. ponēra] ies dinăuntru şi spurcă pe om.” (Marcu 7 : 20 – 23)

  2. Lucrări : „Pe voi lumea nu vă poate urî ; pe Mine Mă urăşte, pentru că mărturisesc despre ea că lucrările ei sunt rele [gr. ponēra]”. (Ioan 7 : 7).

  3. Duhuri necurate :

  • „Şi Dumnezeu făcea minuni nemaipomenite prin mâinile lui Pavel; până acolo că peste cei bolnavi se puneau basmale sau şorţuri care fuseseră atinse de trupul lui, şi-i lăsau bolile şi ieşeau afară din ei duhurile rele [gr. ponēra]”. (Fapte 19 : 11 – 12)

  • Fapte 19 : 13 „Nişte exorcişti iudei care umblau din loc în loc au încercat să cheme Numele Domnului Isus peste cei ce aveau duhuri rele [gr. ponēra], zicând: „Vă jur pe Isus, pe care-L propovăduieşte Pavel, să ieşiţi afară!”.

  1. Ziua : „De aceea, luaţi toată armura lui Dumnezeu, ca să vă puteţi împotrivi în ziua cea rea [gr. ponēra] şi să rămâneţi în picioare, după ce veţi fi biruit totul”. (Efeseni 6 : 13)

  2. Inima : „Luaţi seama, dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea [gr. ponēra] şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel Viu”. (Evrei 3 : 12)

  3. Lauda : „Pe când acum vă făliţi cu lăudăroşiile voastre! Orice laudă de felul acesta este rea [gr. ponēra]”. (Iacov 4 : 16)

  4. Fapte : „ … nu cum a fost Cain, care era de la cel rău şi a ucis pe fratele său. Şi pentru ce l-a ucis? Pentru că faptele lui erau rele [gr. ponēra], iar ale fratelui său erau neprihănite”. (I Ioan 3 : 12).

Viaţa dublă poate merge până la Ziua Judecăţii … atunci se descoperă cine este cu adevărat omul. Până atunci îi vedem faţa, sau în cel mai rău caz, doar masca afişată de omul respectiv, (prin care vrea să dea bine la exterior). De aceea, dacă Ziua Judecăţii vine încă de pe pământ, pocăinţa poate fi la vremea potrivită, iar rezultatul este binecuvântat !

Robul descris în Matei 25 : 26, avea motive de calitate … nu şi o viaţă de calitate. De vină, pentru ce nu a făcut el … era Stăpânul ! Cu alte cuvinte, Stăpânul ar fi putut să-i spună, (dar nu a intrat în polemică cu el) : Dacă ştiai că sunt aşa, de ce nu ai trăit altfel, aşa cum trebuia să îţi fie comportamentul, faţă de un om dificil ?

Răspunsul era cunoscut, pentru robul a cărui problemă era de fapt, pe lângă răutate şi viclenia, de aceea trebuie să fim foarte atenţi la cuvintele lui David : „Ferice de omul căruia nu-i ţine în seamă Domnul nelegiuirea şi în duhul căruia nu este viclenie !” (Psalmul 32 : 2)

STUDII ASEMĂNĂTOARE :