„Unul din mulţime a zis lui Isus : „Învăţătorule, spune fratelui meu să împartă cu mine moştenirea noastră.” „Omule”, i-a răspuns Isus, „cine M-a pus pe Mine judecător sau împărţitor peste voi ?” Apoi le-a zis :
„Vedeţi şi păziţi-vă de orice fel de lăcomie de bani ; căci viaţa cuiva nu stă în belşugul avuţiei lui.” Şi le-a spus pilda aceasta : „Ţarina unui om bogat rodise mult. Şi el se gândea în sine şi zicea :
„Ce voi face ? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strâng roadele.” 18 „Iată”, a zis el, „ce voi face : îmi voi strica grânarele şi voi zidi altele mai mari ; acolo voi strânge toate roadele şi toate bunătăţile mele ; şi voi zice sufletului meu :
„Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani ; odihneşte-te, mănâncă, bea şi înveseleşte-te !” Dar Dumnezeu i-a zis : „Nebunule ! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul ; şi lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi ?”
Tot aşa este şi cu cel ce îşi adună comori pentru el, şi nu se îmbogăţeşte faţă de Dumnezeu”. (Evanghelia după Luca 12 : 13 – 21)
- Cum văd eu viaţa mea şi ce priorităţi am şi cum vede Dumnezeu viaţa mea şi ce priorităţi spune EL că ar trebui să am !?
- Urgentul (hambarele) şi importantul (mântuirea sufletului) ! Cu ce aleg să mă ocup ?
- De fapt, nu mă interesează ce vrea Dumnezeu de la mine, ci doar să mi se îndeplinească dorinţa … şi cât mai repede !
- Învăţătorule / Rabi, Doamne, Doamne etc. … Vorbe goale spuse de pe buze, dar ne aşteaptăm la răspunsuri / rezultate mari ! Aşa sunt oamenii, care la nevoie pot vorbi frumos, când trebuie să apeleze la oamenii influenţi, care le-ar putea rezolva problemele şi exact aşa procedează şi în rugăciune !
- „Vrei să ajungi în situaţia în care averea să te preocupe cu totul … să nu mai ai timp de veşnicie ?” Aceasta este întrebarea pe care ascultătorul Domnului Isus, trebuia să şi-o pună, în urma auzirii pildei !
- Omul voia averea, iar Domnul Isus îi explică ce este ataşat de bogăţie … îngrijorarea, grijile !
- Isus tocmai vorbea despre Duhul Sfânt, Cel ce aduce liniştea interioară … iar omul din mulţime voia banii. Nu realiza că şi Duhul Sfânt este tot o comoară interioară !
- Pe unde poate zbura mintea ascultătorilor ?! Ar trebui să se facă din când în când prezenţa interioară, pentru a vedea câţi mai sunt prezenţi cu totul, nu doar fizic !
- Cu ce a greşit bogatul ? Era în fond … prevăzător, ceea ce era bine, dar greşeala lui a fost că nu L-a luat în calcul şi pe Dumnezeu şi voia Lui !
- Bogatul spunea : „ … toate roadele …”, în mintea lui şi în planul lui, Cuvântul lui Dumnezeu nu avea o valoare reală ! Uita că trebuia să mai lase şi săracilor !
„Când veţi secera semănăturile din ţara voastră, să laşi nesecerat un colţ din câmpul tău şi să nu strângi ce rămâne de pe urma secerătorilor. Să laşi săracului şi străinului aceste spice. Eu sunt Domnul Dumnezeul vostru”. (Levitic 23 : 22) - Omul se întreba singur şi totuşi Cineva participa la dialogul lui interior ! În Evanghelia după Ioan 2 : 23 – 25 scrie că :
„ … mulţi au crezut în Numele Lui ; căci vedeau semnele pe care le făcea. Dar Isus nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoştea pe toţi. Şi n-avea trebuinţă să-I facă cineva mărturisiri despre niciun om, fiindcă El însuşi ştia ce este în om”. Cei mulţi aveau o credinţă … bazată pe vedere ! „ … mulţi au crezut … căci vedeau semnele”. - Constatarea Divină este spusă cu tristeţe, nu cu răutate : „Nebunule ! Chiar în noaptea aceasta ţi se va cere înapoi sufletul ; şi lucrurile pe care le-ai pregătit ale cui vor fi ?”. (Evanghelia după Luca 12 : 20) Pe el doar îl întreabă, dacă s-a gândit cumva şi la urmaşi, iar dacă nu-i avea, la cine va rămâne avuţia !?
- Oare cei din Laodiceea nu au citit această pildă ? Erau într-o situaţie asemănătoare ! Domnul însă le spune cum îi vede EL, (spre deosebire de bogatul din pildă, care doar este întrebat) ! Celor din Laodiceea, Domnul le spune şi ce au de făcut :
„Pentru că zici : „Sunt bogat, m-am îmbogăţit, şi nu duc lipsă de nimic”, şi nu ştii că eşti ticălos, nenorocit, sărac, orb şi gol, te sfătuiesc să cumperi de la Mine
1. aur curăţat prin foc, ca să te îmbogăţeşti ; şi
2. haine albe, ca să te îmbraci cu ele şi să nu ţi se vadă ruşinea goliciunii tale ; şi
3. doctorie pentru ochi, ca să-ţi ungi ochii şi să vezi. Eu mustru şi pedepsesc pe toţi aceia pe care-i iubesc. Fii plin de râvnă, dar, şi pocăieşte-te !” (Apocalipsa 3 : 17 – 19)