1. Iosif
Faraon atunci când a visat un vis şi numai Iosif i l-a putut tâlcui şi-a dat seama cât de valoros era acel om şi a zis : „ … slujitorilor săi : „Am putea noi oare să găsim un om ca acesta, care să aibă în el Duhul lui Dumnezeu ?” (Geneza 41 : 38)
Era o întrebare retorică, ştiau toţi că nu aveau de unde să găsească un astfel de om, de aceea Iosif a fost ales pentru a gestiona o ţară întreagă (fiind evident că persoanele din conducerea Egiptului, au crezut Cuvântul Lui Dumnezeu) şi dintr-odată Iosif … un oarecare a ajuns să fie un om extraordinar de important şi de influent în Egipt (pentru început, deoarece după primii opt sau nouă ani situaţia a degenerat la un nivel mult mai mare).
A fost o oportunitate unică în viaţa lui şi a beneficiat de ea. Poate noi am spune că a fost o situaţie excepţională, dar cine a adus-o şi a avut grijă ca să se afle de Iosif ? Dumnezeu !
Poate şi în viaţa noastră au fost momente în care Dumnezeu ar fi vrut să ne aducă la un alt nivel de responsabilitate, trai etc. dar (exact în momentul respectiv) nu am fost la înălţimea trăirii pe care EL o cerea şi am pierdut ocazia …
Un alt exemplu de om potrivit la locul potrivit este pentru noi, proorocul Daniel.
2. Daniel
După ce Nebucadneţar (Nabucodonsor) a avut visul cu copacul cel mare (al cărui tâlc nu-l ştia nimeni), spune că :
„La urmă de tot, s-a înfăţişat înaintea mea Daniel, numit Beltşaţar, după numele dumnezeului meu, şi care are în el duhul dumnezeilor celor sfinţi. I-am spus visul şi am zis …”. (Daniel 4 : 8) Continuare este cunoscută !
Daniel era un om potrivit care s-a aflat la momentul şi la locul potrivit, având relaţia cu Dumnezeu care era necesară într-o astfel de situaţie !
De atunci a trecut nu foarte mult timp şi pe vremea împăratului Belşaţar, a apărut o altă situaţie de criză din care împăratul nu ştia cum să iasă. Despre acea problemă a aflat soţia lui, care a mers la el (şi înţelegem că ea nu s-a aflat în sala respectivă, în momentul păcătuirii lor) şi i-a spus că :
„În împărăţia ta este un om care are în el duhul dumnezeilor celor sfinţi ; şi pe vremea tatălui tău, s-a găsit la el lumină, pricepere şi o înţelepciune dumnezeiască.
De aceea, împăratul Nebucadneţar, tatăl tău, da, tatăl tău, împărate, l-a pus mai mare peste vrăjitori, cititori în stele, haldei, ghicitori …”. (Daniel 5 : 11)
Continuarea o putem citi în Biblie, dar întrebarea pe care ne-o putem pune este aceasta :
„De ce după atâta timp, chiar nu s-a mai găsit măcar încă un om cu o trăire ca a lui Daniel ?”
STUDII ASEMĂNĂTOARE :