„Când era Isus în Betania, în casa lui Simon, leprosul, s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump ; şi, pe când stătea El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui. Ucenicilor le-a fost necaz, când au văzut lucrul acesta, şi au zis :
„Ce rost are risipa aceasta ? Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, şi banii să se dea săracilor.” Când a auzit Isus, le-a zis :
„De ce faceţi supărare femeii ? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine. Pentru că pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.
Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare. Adevărat vă spun că oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei”. (Matei 26 : 6 – 13)
În viaţă, în trăirea de zi cu zi, uneori suntem puşi fără voia noastră în situaţii stânjenitoare, în care aflaţi fiind, putem accepta ceea ce ni se întâmplă ca având o mare valoare pentru viitorul nostru sau putem ignora valoarea jertfei altora din cauza egoismului personal.
Trei întrebări de autoevaluare a nivelului de spiritualitate la care am ajuns :
- Accept situaţiile stânjenitoare ?
- Îmi caut doar folosul meu din aici şi acum sau pot privi în viitor ?
- La ce nivel de sacrificiu pentru Isus mă găsesc ?
I. Cum reacţionez eu când altcineva, (fără a avea o rea intenţie) mă pune într-o situaţie stânjenitoare ?
„Când era Isus în Betania, în casa lui Simon, leprosul, s-a apropiat de El o femeie cu un vas de alabastru cu mir foarte scump ; şi, pe când stătea El la masă, ea a turnat mirul pe capul Lui”. (Matei 26 : 6 – 7)
Pentru a înţelege situaţia este bine să mă gândesc puţin : Oare cum m-aş simţi eu dacă fiind în vizită la cineva (pe care nu-l cunosc prea bine), vine altcineva … şi-mi toarnă pe cap o substanţă care are o consistenţă deosebită, ea ajungând şi pe haine … iar eu nu am decât o haină ?
Isus însă este diferit de noi, EL nu S-a uitat la EL, (la situaţia delicată în care a fost pus, fără a I Se cere părerea / acceptul), ci la femeia care a făcut gestul, Isus cunoscând motivaţia ei.
II. Pot privi prezentul prin prisma viitorului ?
„Ucenicilor le-a fost necaz, când au văzut lucrul acesta, şi au zis : „Ce rost are risipa aceasta ? Mirul acesta s-ar fi putut vinde foarte scump, şi banii să se dea săracilor.”
Când a auzit Isus, le-a zis : „De ce faceţi supărare femeii ? Ea a făcut un lucru frumos faţă de Mine. Pentru că pe săraci îi aveţi totdeauna cu voi, dar pe Mine nu Mă aveţi totdeauna.
Dacă a turnat acest mir pe trupul Meu, ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare”. (Matei 26 : 8 – 12)
Ce a făcut ea a rămas în istorie, iar Isus a explicat că această ungere are o mare valoare pentru EL : „ea a făcut lucrul acesta în vederea pregătirii Mele pentru îngropare”.
Isus ştia ce avea să urmeze … precum şi faptul că tot ce-a fost până atunci urma să nu mai fie la fel. Uneori suntem în pragul pierderii cuiva drag şi necunoscând viitorul putem să-i spunem ce nu trebuie, cuvinte pe care le putem regreta, când este prea târziu …
III. Ce lucru deosebit am înfăptuit pentru Isus, în ultima perioadă ?
„Adevărat vă spun că oriunde va fi propovăduită Evanghelia aceasta, în toată lumea, se va spune şi ce a făcut femeia aceasta, spre pomenirea ei”. (Matei 26 : 13)
Femeia a făcut un gest frumos pentru Isus, dar eu ce lucru deosebit am făcut pentru Isus, ce faptă s-ar putea scrie despre mine (când nu voi mai fi) … că am făcut pentru Isus ?
Ceea ce este impresionant pentru noi, este faptul că Isus nu l-a condamnat nici pe Iuda (deşi el a fost autorul unui comentariu extrem de ironic / nociv …