I. Autoevaluarea
La ce se referă expresia a mă judeca ? (versetul 57)
„Şi pentru ce nu judecaţi [gr. krinete] şi voi singuri ce este drept ? Când te duci cu pârâşul tău înaintea judecătorului, pe drum caută să scapi de el ; ca nu cumva să te târască înaintea judecătorului, judecătorul să te dea pe mâna temnicerului, şi temnicerul să te arunce în temniţă.
Îţi spun că nu vei ieşi de acolo până nu vei plăti şi cel mai de pe urmă bănuţ”. (Luca 12 : 57 – 59)
Gr. krinete de la krinó (a judeca, a decide). J. Thayer spune că : „înțelesul corect al lui krínō este de a alege prin separare …”. Gr. krínō se referă (în mod obișnuit) la stabilirea corectitudinii (nevinovăției sau vinovăției) …
Versetul din Luca 12 : 58 este redat în New Living Translation astfel :
„Când eşti pe drum spre judecătorie cu acuzatorul tău, încearcă să-ţi rezolvi problema înainte de a ajunge acolo. În caz contrar, acuzatorul tău te poate trage în fața judecătorului, care te va preda unui ofițer, care te va arunca în închisoare”.
Totul se începe cu un rău făcut de cineva altcuiva. Victima îl dă în judecată pe vinovat. În ziua procesului cei doi se întâlnesc pe drum, mergând spre judecătorie / judecător.
Acuzatul are posibilitatea căutării unei înţelegeri pe cale amiabilă, pentru ca victima să îşi retragă plângerea. Sfatul Domnului Isus este acesta :
Fă tot ce poţi, abordează situaţia cu toată seriozitatea, (pentru a nu ajunge în la judecată), deoarece trebuie să fii conştient că, dacă ajungi înaintea judecătorului te va condamna la închisoare, iar tratamentul de care vei avea parte după pronunţarea sentinţei, va fi unul dur (vei fi tras în jos, aruncat etc.), nu vei mai face ce vrei tu, ci alţii vor face ce vor ei cu tine, (în toată perioada de executare a pedepsei disciplinare).
Rezultatul procesului este (sentinţa dată care constă în) : plata până la cel din urmă bănuţ, acel bănuţ pe care nici nu l-ai băgat în seamă până atunci. Plata (bănuţul) se primeşte pentru acel lucru rău pe care-l făceai şi care era greşit dar pe care tu nu-l vedeai aşa, (poate nici nu-i dădeai importanţă).
Bănuţul se primeşte ca plată pentru o anumită muncă. Judecătorul (dreptatea) cere ca omul să plătească pentru tot ce-a făcut şi dreptatea cere pedeapsa, pentru ca omul să-şi îndrepte comportamentul.
Pasajul din Luca 12 : 57 – 59 poate fi completat cu I Corinteni 11 : 31, unde scrie că :
„Dacă ne-am judeca singuri, n-am fi judecaţi”.
STUDII ASEMĂNĂTOARE :
- Judecaţi voi singuri ce este drept (I), Introducere [Luca 12.57-59, Matei 5.23-26]
- Judecaţi voi singuri ce este drept (III), Plata păcatului / disciplinarea Divină [Luca 12.57-59, Matei 5.23-26]
- Judecaţi voi singuri ce este drept (IV), Sistemul disciplinar al Lui Dumnezeu sau În ce constă plata ? [Luca 12.57-59, Matei 5.23-26]