Jertfa Domnului Isus sau După aceea nu mai pot face nimic
În Isaia 53 : 9 scrie că : „Groapa Lui a fost pusă între cei răi, şi mormântul Lui, la un loc cu cel bogat, măcar că nu săvârşise nicio nelegiuire şi nu se găsise niciun vicleşug în gura Lui”. New International Version „I s-a atribuit un mormânt cu cei răi și cu cei bogați în moartea sa, deși nu făcuse violență și nici nu avea vreo înșelăciune în gura lui”.
Introducere
Apocalipsa 12 : 9
„Şi balaurul cel mare, şarpele cel vechi, numit diavolul şi Satana, acela care înşală întreaga lume, a fost aruncat pe pământ; şi împreună cu el au fost aruncaţi şi îngerii lui”.
Şi pe vremea Domnului Isus şi azi, cei mai mulţi oameni sunt înşelaţi de cel rău. Acesta este un lucru cert. Numai copiii Lui Dumnezeu nu vor fi înşelaţi niciodată …
Adevărul central
Versetul din Isaia 53 : 9 se poate înţelege mai bine dacă este citit invers.
Deşi nu a făcut niciun păcat (fapt dovedit în cadrul procesului), Domnul Isus a fost condamnat la moarte de liderii religioşi şi executat, doar sub aparenţa de dreptate a unui cadru legal (ca şi cum ar fi fost un om rău iar ei erau cei care au făcut dreptate), dar conducătorii religioşi au considerat că nu este destul ce I S-a făcut, aşa că au avut intenţia a fost ca EL să fie discreditat pentru totdeauna şi prin felul în care avea să fie înmormântat (într-o groapă comună) pentru a fi desconsiderat pentru veşnicie.
Dar Dumnezeu a intervenit, realitatea Divină fiind cu totul alta … Dumnezeu a permis răul până la omorârea Fiului Lui, dar după aceea EL a avut (şi va avea întotdeauna) ultimul Cuvânt !
1. Aparenţa : liderii religioşi de atunci au dorit să se creadă că EL este un om rău care trebuia să fie eliminat (ei dând impresia că se află de partea Lui Dumnezeu). Şi este adevărat că printr-un sistem corupt un om nevinovat poate să fie : discreditat, condamnat la moarte şi executat. Şi se poate ca nici Dumnezeu să nu intervină …
În Matei 27 : 46 scrie :
„Şi pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare : „Eli, Eli, lama sabactani ?”, adică : „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit ?”
2. Intenţia : liderii au dorit ca Isus să aibă parte de înjosire şi după moarte, iar pentru aceasta au decis : îngroparea Lui într-o groapă comună (în care urmau să fie aruncaţi toţi cei trei care au fost crucificaţi), mormântul urma să arate realitatea răului, prin asocierea cu cei răi, scopul fiind perpetuarea pentru veşnicie a ideii că EL a fost rău iar ei au fost cei buni care au făcut dreptate. Există prezentul, viitorul apropiat şi viitorul îndepărtat.
3. Realitatea : Isus nu a avut niciun păcat, Dumnezeu I-a acordat respectul cuvenit printr-o înmormântare de om deosebit, deoarece Dumnezeu decide până unde să se meargă cu înjosirea unui om !
STUDII ASEMĂNĂTOARE :