Jertfa de pe cruce a Domnului Isus (I) I Matei 27.50-56

Din acest pasaj Biblic care descrie Jertfa de pe cruce a Domnului Isus observăm că Moartea este o persoană care merge acolo unde este trimisă … dar într-un fel înţelege moartea :

1. cel ce-o experimentează, (v. 50 – 53) într-un alt fel
2. cel ce-o produce (v. 54) şi altfel
3. cel ce este alături de cel drag care moare (v. 55 – 56).


Isus a strigat iarăşi cu glas tare şi Şi-a dat duhul. Şi îndată perdeaua dinăuntrul Templului s-a rupt în două, de sus până jos, pământul s-a cutremurat, stâncile s-au despicat, mormintele s-au deschis, şi multe trupuri ale sfinţilor care muriseră au înviat.

Ei au ieşit din morminte, după învierea Lui, au intrat în sfânta cetate şi s-au arătat multora.

Sutaşul şi cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis : „Cu adevărat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu !”

Acolo erau şi multe femei care priveau de departe ; ele urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească. Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedei”. (Matei 27 : 50 – 56)


Adevărul central

Din Jertfa de pe cruce a Domnului Isus învăţăm că Moartea este o persoană care merge acolo unde este trimisă … dar într-un fel înţelege moartea :

1. cel ce-o experimentează, (v. 50 – 53) într-un alt fel
2. cel ce-o produce (v. 54) şi altfel
3. cel ce este alături de cel drag care moare (v. 55 – 56).


I. ISUS. CEL ce experimentează moartea

Isus a strigat iarăşi cu glas tare şi Şi-a dat duhul”. (Matei 27 : 50)


II. Sutaşul. Cel ce produce moartea / călăul

Sutaşul şi cei ce păzeau pe Isus împreună cu el, când au văzut cutremurul de pământ şi cele întâmplate, s-au înfricoşat foarte tare şi au zis : „Cu adevărat, Acesta a fost Fiul lui Dumnezeu !” (Matei 27 : 54)

1. Numai regret (părerea de rău pentru ce am făcut) sau şi pocăinţă ?

2. Atitudinea victimei. Iertarea arătată faţă de necredinciosul care face răul. El nu ştie ce face.

Isus zicea : „Tată, iartă-i, căci nu ştiu ce fac !” Ei şi-au împărţit hainele Lui între ei, trăgând la sorţi”.Luca 23 : 34


III. Femeile. Cel care este alături de cel care moare

Acolo erau şi multe femei care priveau de departe ; ele urmaseră pe Isus din Galileea, ca să-I slujească. Între ele era Maria Magdalena, Maria, mama lui Iacov şi a lui Iose, şi mama fiilor lui Zebedei”. (Matei 27 : 55 – 56)

Femeile au rămas alături de Isus (bineînţeles că ne referim la condiţiile de atunci) până la capăt. Din câte înţelegem el nu au avut o gândire de tipul : voi fi alături de EL cât timp am ceva de câştigat, ci L-au iubit iar iubirea oferă fără a aştepta o răsplată pentru manifestarea jertifirii de sine.


Din Biblie observăm că un credincios :

  1. trăieşte prin credinţă,
  2. ştie că există Învierea şi crede în Înviere,
  3. este aproape de cel întristat.

1. Trăieşte prin credinţă (în Dumnezeu, în Cuvântul Lui)

2. Ştie că există învierea

A învia este folosit de 68 de ori în Biblie (traducerea Cornilescu). De patru ori în Vechiul Testament şi de 64 de ori în Noul Testament


Învierea este un suport foarte puternic pentru cei care au pierdut pe cineva drag. Credinţa că va exista învierea celor morţi aduce mângâierea în sufletul celui care a rămas pe pământ, el ştiind că se va reîntâlni cu cel plecat doar pentru o vreme …


3. Este aproape cu inima de cel întristat

Incapacitatea de-a empatiza este o caracteristică a celor care nu-şi trăiesc viaţa de credinţă aşa cum ştiu în conştiinţa lor că ar trebui.

1. Matei 5 : 4 „Ferice de cei ce plâng, căci ei vor fi mângâiaţi !
2. Romani 12 : 15 „Bucuraţi-vă cu cei ce se bucură ; plângeţi cu cei ce plâng”.
3. Isaia 57 : 18 „I-am văzut căile, şi totuşi îl voi tămădui ; îl voi călăuzi şi-l voi mângâia, pe el şi pe cei ce plâng împreună cu el”.


STUDII ASEMĂNĂTOARE :