Un verset pe care îl ştim foarte bine :
„Anii vieţii noastre se ridică la şaptezeci de ani, iar, pentru cei mai tari, la optzeci de ani … ”. (Psalmul 90 : 10)
Dar trebuie să ştim că Dumnezeu nu priveşte la faţa omului, aşa că aceeaşi limită a vieţii este valabilă şi pentru împărat, nu numai pentru omul de rând : „În vremea aceea, Tirul va fi dat uitării şaptezeci de ani, cât ţine viaţa unui împărat … ”. (Isaia 23 : 15)
„Atunci am urât viaţa, căci nu mi-a plăcut ce se face sub soare : totul este deşertăciune şi goană după vânt”. (Eclesiastul 2 : 17) Cine îşi urăşte viaţa ?
„Cine împarte cu un hoţ îşi urăşte viaţa, aude blestemul şi nu spune nimic”. (Proverbe 29 : 24) Omul poate să-şi împartă viaţa cu Domnul Isus, sau cu cel rău, dar trebuie să ştie că (satana) :
„Hoţul nu vine decât să fure, să înjunghie şi să prăpădească. Eu am venit ca oile să aibă viaţă, şi s-o aibă din belşug”. (Evanghelia după Ioan 10 : 10) Mai frumos este ce scrie în Isaia (38 : 16) :
„Doamne, prin îndurarea Ta se bucură omul de viaţă, prin ea mai am şi eu suflare, căci Tu mă faci sănătos şi îmi dai iarăşi viaţa”.
Iacov (4 : 7 – 8) a scris despre dezavantajul pe care îl au oamenii care vor (sau măcar încearcă) să fie şi cu Domnul Isus şi cu cel rău :
„Supuneţi-vă, dar, lui Dumnezeu. Împotriviţi-vă diavolului, şi el va fugi de la voi. Apropiaţi-vă de Dumnezeu, şi El Se va apropia de voi. Curăţaţi-vă mâinile, păcătoşilor ; curăţaţi-vă inima, oameni cu inima împărţită !”
„Eu am venit să arunc un foc pe pământ. Şi ce vreau decât să fie aprins chiar acum ! Am un botez cu care trebuie să fiu botezat şi cât de mult doresc să se îndeplinească !”. (Evanghelia după Luca 12 : 49 – 50)
Domnul Isus Îşi dorea plecarea Acasă … dar felul în care s-a făcut (prin moartea pe cruce), a fost ceva ce numai El ştie cât de mult L-a costat ! În Evanghelia după Matei 26 : 39 scrie ce s-a întâmplat în grădina Ghetsimani, înainte de-a trece prin acest botez :
„Apoi a mers puţin mai înainte, a căzut cu faţa la pământ şi S-a rugat, zicând : „Tată, dacă este cu putinţă, depărtează de la Mine paharul acesta ! Totuşi nu cum voiesc Eu, ci cum voieşti Tu”.
Tu vrei ca Domnul să-ţi dea tot ce îţi doreşti de la El, dar tu nu vrei să-i dai tot ce-şi doreşte EL de la tine ?!
Cea mai mare investiţie a vieţii tale eşti tu însuţi ! Din punct de vedere spiritual, ar trebui să investeşti în tine însuţi !
În Psalmul 18 : 6 scrie : „Dar, în strâmtorarea mea, am chemat pe Domnul şi am strigat către Dumnezeul meu : din locaşul Lui, El mi-a auzit glasul, şi strigătul meu a ajuns până la El, până la urechile Lui”. Când omului îi merge rău, strigă la Dumnezeu, dar când îi merge bine strigă la oameni !
În ţara nebunilor, cel întreg la minte … e „dus cu pluta” !
Trimite dincolo doar atât cât să-ţi ajungă pentru o veşnicie. Cam cât crezi că ţi-ar trebui să ai dincolo, dacă ai vrea să-ţi cumperi din cer, în fiecare zi timp de o veşnicie câte ceva … ? Să ne gândim puţin omeneşte. Dacă ar fi să ne cumpărăm doar de un leu, ne-ar trebui miliarde de miliarde de lei !
Şi cam cât ar trebui să trimitem dincolo ? E simplu : Cât putem de mult ! Ce să dăm ? Timp sau bani. Există o grupare care nu dau zeciuială în bani ci din timpul lor. Dau zilnic două ore şi patruzeci de minute …
De ce sunt uneori neînţelegeri între oameni ? Pentru că folosesc cuvinte cu altă valoare. Cuvântul celui uşuratic are valoarea unui leu, dar cuvântului omului serios valorează o liră sterlină.
Vorbesc oameni neserioşi, (pentru care cuvântul este o vorbă), cu oameni al căror cuvânt este aur ! În Judecători 13 : 12, avem notată întrebarea lui Manoah care ÎL întreba (practic) pe Dumnezeu :
„Acum, dacă se va împlini cuvântul Tău, ce va trebui să păzim cu privire la copil şi ce va fi de făcut ?”
O astfel de atitudine faţă de Cuvântul lui Dumnezeu, din partea unui om serios este pedepsită imediat … iar Zaharia rămâne mut, iar proorocul din I Împăraţi 13, este omorât de leu …
De aceea în viaţă este bine să cântărim omul cu care vorbim, pentru că vorbele unora … chiar nu trebuie puse la suflet !