-
În Geneza 37 : 4 scrie despre fraţii lui Iosif că : „ … au început să-l urască. Nu puteau să-i spună nicio vorbă prietenească”. Cine erau cei care „ … nu puteau … ” ? „Fraţii lui …” ! Aşa începe versetul 4. Nu puteau să îi spună vorbe bune, dar totuşi puteau să îl urască, apoi „l-au urât şi mai mult” (v. 5), după care : „l-au urât şi mai mult, din pricina viselor lui şi din pricina cuvintelor lui” (aceleaşi cuvinte care sunt scrise în v. 5 sunt repetate identic în versetul 8). Dar după dublarea urii, situaţia lor spirituală se agravează şi vine invidia : „Fraţii săi au început să-l pizmuiască … ” (v. 11). Orice păcat are un început … şi ura şi invidia ! Problema unor fraţi constă în faptul că ei aleg să-şi întreţină răul interior în loc de a-l da afară şi-a investi în plantarea şi întreţinerea virtuţilor !
-
În familia în care Se naşte Isus : 1. Maria, (viitoarea soţie şi mamă), acceptă voia Domnului, în privinţa naşterii de copii ! Dumnezeu îi vorbeşte ei personal despre viitor ! 2. Soţul acceptă greşeala soţiei ! De ce ? Fiindcă are visuri profetice … o călăuzire personală şi face ceea ce i se spune, nu ce-ar vrea să facă el, după mintea lui ! 3. Iosif se gândeşte la ce este mai bine de făcut, pentru binele Marie … Deşi trăia în Lege, căuta Harul, dragostea care acoperă ! (Matei 1 : 18 – 25, Luca 1 : 26 – 38).
-
La unii soarele a apus înainte de-a răsări ! Trăiesc într-o noapte continuă, în care Soarele Vieţii, nu mai luminează ! Zilele spirituale nu ţin douăzecişipatru de ore. Calendarul nu are nici-o valoare în ochii Cerului … aşa ni se pare când suntem încercaţi ! Acolo în Cer, sunt alte unităţi de măsură, fiindcă în Cer nu este noapte. Ea a fost hotărâtă pentru pământeni, ca un timp de odihnă pentru trup, dar pentru suflet : „Cine umblă în întuneric şi n-are lumină să se încreadă în Numele Domnului şi să se bizuie pe Dumnezeul lui !” (Isaia 50 : 10). Are ocazia să se încreadă mai mult în Domnul, decât cei ce văd. Aşa se predă şi se învaţă, trăirea prin credinţă ! Mai bai este de cei ce trec printr-un altfel de întuneric, al păcatului : „Isus le-a zis : „Lumina mai este puţină vreme în mijlocul vostru. Umblaţi ca unii care aveţi lumina, ca să nu vă cuprindă întunericul ; cine umblă în întuneric nu ştie unde merge.” (Ioan 12 : 35).
-
„De ce vezi tu paiul din ochiul fratelui tău şi nu te uiţi cu băgare de seamă la bârna din ochiul tău ? ” (Luca 6 : 41). Cu microscopul nu poţi admira stelele, paiele da ! Nu ochiul este de vină, ci punctul de vedere, adică prin ce privesc : lupă, ochelari, microscop, binoclu, eu aleg ce vreau să văd ! Admirarea paielor o pot face doar furnicile ! Pentru ele paiul este un stejar. Micimile spirituale pot purta şi nume mari, tot mici rămân. Plafonarea ca obiect de activitate, nu este ceva deosebit, pentru unele vieţi ! În buletinul furnicii, numele de familie poate fi şi Elefant … Numele sau renumele, nu-mi schimbă statura spirituală !
-
Se poate … să nu se poată ?
-
Este mai greu în voia mea decât în voia lui Dumnezeu, chiar dacă aparent este mai uşor, de fapt dacă fac această alegere, nu-mi uşurez viaţa ci mi-o complic !
-
Producătorii … de motive !
-
Trebuie anunţată o rugăciune pentru cei bolnavi de „boala cercetărilor fără rost” (I Timotei 6 : 4) !
-
Tatăl ideilor de genul amestecul „în treburile altuia” este cel rău ! El s-a amestecat în viaţa Evei şi i-a tulburat familia … au avut de suferit şi soţul apoi şi copiii ! Petru ştia ce spune : „Nimeni din voi să nu sufere ca ucigaş sau ca hoţ, sau ca făcător de rele, sau ca unul care se amestecă în treburile altuia”(I Petru 4 : 15) . În viaţa de zi cu zi cel rău este şi ucigaş şi hoţ şi făcător de rele şi cel care se amestecă în treburile altora ! Cei care fac asemenea lucruri, pot realiza de unde au astfel de iniţiative !
-
Domnul Isus nu S-a uitat la pământ şi la nevoile lui, ci a privit spre Dumnezeu şi spre resursele Lui nelimitate !