Gânduri XXIV [Laban, prostia, Moise, Absalom, renunţarea, odihna, smerenia]

Despre comportarea cu oamenii dificili ! Cum să te comporţi cu Laban ? Ia-i averea, fură-i idolii … după aceea fugi ! Şi-apoi plânge-te că ai probleme şi roagă-L pe Dumnezeu să te ajute … fiindcă Laban te urmăreşte ! Din Biblie putem învăţa şi ce să nu facem, dacă vrem să ne fie bine !

Nu ne place nici vremea posomorâtă, dar nici omul posomorât, încruntat !

Critica este ciocanul, nu mistria !

Prostia de calitate are cel puţin două caracteristici. În primul rând este contagioasă, (se poate vorbi de contagiozitatea ei, de gradul de contagiozitate al ei). Cât de mult din ea şi cât de uşor de poate transmite … şi la cât de mulţi ! Este chiar molipsitoare ! În al doilea rând, prostia îşi păstrează caracteristicile indiferent de mediu, dar are totuşi un remediu ! „Şi pe orice drum ar merge nebunul, peste tot îi lipseşte mintea şi spune tuturor că este un nebun [Nu ţine secretul …] !” (Eclesiastul 10 : 3). Remediul este o Persoană : Isus ! „Înţelepciunea strigă pe uliţe, îşi înalţă glasul în pieţe : strigă unde e zarva mai mare ; la porţi, în cetate, îşi spune cuvintele ei : „Până când veţi iubi prostia, proştilor ? Până când le va plăcea batjocoritorilor batjocura şi vor urî nebunii ştiinţa ? Întoarceţi-vă să ascultaţi mustrările mele ! Iată, voi turna duhul meu peste voi, vă voi face cunoscut cuvintele mele…” (Proverbe 1 : 20 – 23). Prin turnarea unui lichid într-un pahar, odată ce este umplut, conţinutul acelui vas se va schimba, va fi plin. Plini de Duh este reţeta Bibliei ! „ … fiţi plini de Duh ” (Efeseni 5 : 18).

În Exod 4 : 14 este scris : „Atunci Domnul S-a mâniat pe Moise şi a zis : „Nu-i oare acolo fratele tău, Aaron, levitul ? Ştiu că el vorbeşte uşor. Iată că el însuşi vine înaintea ta ; şi, când te va vedea, se va bucura în inima lui”. Moise pleacă la socrul lui şi îşi cere voie să meargă până în Egipt, dar el îi spune lui Ietro : „Lasă-mă, te rog, să plec şi să mă întorc la fraţii mei, care sunt în Egipt, ca să văd dacă mai trăiesc.” Exod 4 : 18 … Ceea ce pentru Dumnezeu este o certitudine, pentru noi poate fi doar o probabilitate !

Absalom, (la fel ca noi de fapt), şi-a ridicat un monument pe când trăia : „Pe când trăia, Absalom îşi ridicase un stâlp de aducere aminte în Valea Împăratului. Căci zicea : „N-am fii, prin care să se poată păstra aducerea aminte a numelui meu.” Şi a pus numele său stâlpului, care şi astăzi se numeşte stâlpul lui Absalom.” (II Samuel 18 : 18). S-a dăltuit, s-a arătat lumii cum a vrut el, nu aşa cum era în realitate. Era înşelător, dar putea săruta pe cel care căuta dreptatea la David, explicându-i că şi la el există aşa ceva. El nu numai că avea dreptul la imagine, el era producător de imagini !

Domnul Isus a avut puterea de-a renunţa la … puterea lui Dumnezeu, la legiunile de îngeri ! Numai aşa s-a făcut posibilă mântuirea noastră, prin Jertfa Domnului Isus : „Atunci Isus i-a zis : „Pune-ţi sabia la locul ei ; căci toţi cei ce scot sabia de sabie vor pieri. Crezi că n-aş putea să rog pe Tatăl Meu, care Mi-ar pune îndată la îndemână mai mult de douăsprezece legiuni de îngeri ? Dar cum se vor împlini Scripturile care zic că aşa trebuie să se întâmple ?” (Matei 26 : 53 – 54). Evanghelistul Marcu, (9 : 31) scria despre Isus : „Căci învăţa pe ucenicii Săi şi zicea : „Fiul omului va fi dat în mâinile oamenilor; ei Îl vor omorî, şi a treia zi după ce-L vor omorî, va învia.” Domnul Isus a fost dat în mâinile oamenilor, exact lucrul de care s-a ferit David, atunci când a avut de ales între cele trei pedepse : „David a răspuns lui Gad : „Sunt într-o mare strâmtorare ! Să cad în mâinile Domnului, căci îndurările Lui sunt nemărginite; dar să nu cad în mâinile oamenilor !” (I Cronici 21 : 13).

Noi nu suntem chemaţi la sfinţirea firii … la conservarea mărului putred ! Domnul Isus spune : „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă.” (Matei 11 : 28).

„Sunt mândru de smerenie mea !” Aşa ar vorbi unii oameni, dacă ar spune ce gândesc ! Dar preferă să tacă, aşa că rămân smeriţi, în / cu mândria lor !

Am ajuns să ne uităm cu lupa la probleme şi … cu binoclul, la Dumnezeu ! Privim la ce nu trebuie şi nu vedem ce trebuie ! Avem ochi, dar îi folosim rău ! Avem lucruri, dar ele se folosesc de noi … ele au devenit vii, iar noi am murit şi ne întreţinem moartea / neputinţele !