Frica sau … Nu te teme ! (2. Fricoşii) [Judecători 7.1-11]

Florin

Vorbind despre frică, reamintim că în Judecători 7.1–11, sunt descrise trei categorii de oameni :

1. fricoşii care au recunoscut că aveau această problemă (alcătuiau majoritatea armatei fiind 22.000 / aprox. 67 % din total) dar nu şi-au arătat interesul pentru a face ceva ca să scape de frică,
2. cei prefăcuţi care nici măcar nu recunoşteau că le era frică (sau nu erau conştienţi) de problema / frica lor (erau 9.700 de oameni / aprox. 32 % din totalul armatei) şi
3. cei sinceri care ştiau că au o formă de frică dar au înfruntat-o, (au luptat pentru a scăpa de frică … erau 300 de oameni / aproximativ 1 % din total).

Nu putem concluziona / generaliza (doar pe baza acestui pasaj biblic) că în orice comunitate aproximativ 99 % dintre oameni sunt fricoşi … deoarece situaţia poate fi mult mai rea, sau mai bună. În I Samuel 17, este descrisă confruntarea dintre David şi Goliat.

Nu ştim cât număra armata poporului Israel, dar este clar că raportul îndrăzneţi / fricoşi era mult mai mic de 1 % (deoarece dintre toţi cei prezenţi numai David a îndrăznit să accepte confruntarea) !

Şi nu trebuie să uităm ce scrie în I Samuel 21 : 12, faptul că într-un anumit context :

„David a pus la inimă aceste cuvinte şi a avut o mare frică de Achiş, împăratul Gatului”… nu i-a fost frică de Goliat, dar  totuşi a avut o formă a fricii de oameni !

Oare chiar atât de multă frică să existe ? Da, iar frica blochează omul între anumite limite, în care el consideră că dacă stă, va fi în siguranţă.

În Proverbe 29 : 25 scrie că :

„Frica de oameni este o cursă, dar cel ce se încrede în Domnul n-are de ce să se teamă”.

Omul care cade (se prinde) într-o cursă / capcană rămâne acolo … dacă nu va face ceva pentru a scăpa !

Să observăm cele trei categorii de oameni care alcătuia oastea lui Ghedeon :

  • cei care recunoşteau că au frică,
  • cei care negau şi
  • cei care aveau frica, dar au ales să o înfrunte.

I. Fricoşii

Sunt oamenii care au recunoscut că aveau această problemă, poate fiecare spunând : „mi-e frică”, (dar au ales să fugă de înfruntarea fricii / rezolvarea problemei). Adevărul este că Dumnezeu ne trece prin anumite situaţii de viaţă, tocmai pentru a ne face o radiografie a sufletului pentru ca văzând rezultatul analizei Divine să ne rezolvăm problema !

„Domnul a zis lui Ghedeon : „Poporul pe care-l ai cu tine este prea mult, pentru ca să dau pe Madian în mâinile lui ; el ar putea să se laude împotriva Mea şi să zică : „Mâna mea m-a izbăvit.”

Vesteşte, dar, lucrul acesta în auzul poporului : „Cine este fricos şi se teme, să se întoarcă şi să se depărteze de muntele Galaadului.” Douăzeci şi două de mii de oameni din popor s-au întors şi au mai rămas zece mii”. (Judecători 7 : 2 – 3)

22.000 de oameni … aprox. 67 % din total !

Descrierea fricii (simptomelor, reacţiilor omului etc.) o avem în Psalmul 55 :

„Ia aminte, Dumnezeule, la rugăciunea mea şi nu Te ascunde de cererile mele ! Ascultă-mă şi răspunde-mi !

  1. Rătăcesc încoace şi încolo [lipsa concentrării] şi
  2. mă frământ [starea sufletească], din pricina zarvei vrăjmaşului şi din pricina apăsării celui rău. Căci ei aruncă nenorocirea peste mine şi mă urmăresc cu mânie.
  3. Îmi tremură inima în mine [sentimentele / trăirile interioare care pot să nici nu se vadă în afară] şi
  4. mă cuprinde spaima morţii,
  5. mă apucă frica şi groaza şi
  6. mă iau fiorii.
  7. Eu zic : 

„O, dacă aş avea aripile porumbelului,

  • aş zbura şi
  • aş găsi undeva odihnă !” Da,
  • aş fugi departe de tot [fuga de confruntare] şi m-aş duce să locuiesc în pustiu [izolarea / retragerea din lumea reală în lumea imaginară]. – (Oprire) 8 Aş fugi în grabă la un adăpost de vântul acesta năprasnic şi de furtuna aceasta”. (Psalmul 55 : 1 -8)

În locul confruntării problemei, de multe ori omul alege să fugă de problemă ! Aşa au făcut cei mai mulţi dintre cei plecaţi la armată sub comanda lui Ghedeon, (aşa s-a făcut că din mulţi chemaţi, puţini au fost aleşi, ceilalţi s-au retras ei singuri dinainte de-a începe lupta).

Probabil că după ce au auzit în ce-a constat lupta au regretat, deoarece aşa ceva puteau şi ei să facă … şi să devină învingători !

În cartea Apocalipsa sunt patru promisiuni de care beneficiază numai biruitorii / învingători :

  1. Apocalipsa 2 : 7 „Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: „Celui ce va birui îi voi da să mănânce din pomul vieţii, care este în raiul lui Dumnezeu.”
  2. Apocalipsa 2 : 17 „Cine are urechi să asculte ce zice bisericilor Duhul: „Celui ce va birui îi voi da să mănânce din mana ascunsă şi-i voi da o piatră albă; şi pe piatra aceasta este scris un nume nou pe care nu-l ştie nimeni decât acela care-l primeşte.”
  3. Apocalipsa 2 : 26 „Celui ce va birui şi celui ce va păzi până la sfârşit lucrările Mele îi voi da stăpânire peste neamuri„.
  4. Apocalipsa 3 : 21 „Celui ce va birui îi voi da să şadă cu Mine pe scaunul Meu de domnie, după cum şi Eu am biruit şi am şezut cu Tatăl Meu pe scaunul Lui de domnie.”

Să nu uităm că împăratul (Saul) a făcut promisiuni deosebite pentru cel ce va birui, dar de ele a beneficiat numai unul singur ! Ce i-a făcut pe ceilalţi să „piardă” ? Frica …

STUDII ASEMĂNĂTOARE :