În II Timotei 3 : 1 – 5, apostolul Pavel îi scria lui Timotei : „Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. Căci oamenii vor fi iubitori de sine, … fără evlavie, fără dragoste firească, neînduplecaţi, clevetitori, neînfrânaţi, neîmblânziţi, neiubitori de bine, vânzători, obraznici, îngâmfaţi ; iubitori mai mult de plăceri decât iubitori de Dumnezeu ; având doar o formă de evlavie, dar tăgăduindu-i puterea. Depărtează-te de oamenii aceştia”.
- „ … având doar o formă …”. Din gr. morphōsin, (gr. morphoó „a face, a modela, a matriţa, a forma”). Cuvântul acesta este folosit în Biblie doar aici şi în Romani 2 : 20, („îndreptarul”).
Cuvântul formă are două înţelesuri :
a) formă, schiţă, contur, plan ;
b) asemănare, înfăţişare, simulacru. În DEX acest cuvânt este explicat astfel : „Aparenţă înşelătoare ; acţiune simulată ; obiect care dă o falsă impresie a realităţii”. În limba latină, de unde avem acest cuvânt, el are înţelesul de : „asemănare; chip, imagine, portret ; aparenţă, închipuire, iluzie”.
- „ … de evlavie dar tăgăduindu-i puterea”. A tăgădui, [gr. ērnēmenoi], cuvântul este folosit numai aici, în tot Noul Testament. Provine din arneomai şi înseamnă : „a nega, a renega, a denega, (lat. denego : „a tăgădui cu tărie, a refuza, a nega”] ; un exemplu foarte clar de-un asemenea comportament, îl avem atunci când Petru a tăgăduit că L-ar cunoaşte pe Domnul Isus …
- “Depărtează-te ...” [gr. apotrepou, este folosit numai aici în N.T. :“a evita, a ocoli, a se feri”] de oamenii aceştia”.
Putem sintetiza cele spuse astfel. Cei care afişează o formă de evlavie, doar dau impresia că sunt credincioşi. Evlavie înseamnă : a merge drept la ţintă ! Ţinta vieţii creştinului real este Isus şi asemănarea cu El ! Cei care neagă puterea Lui Isus, deşi se declară creştini, trebuie să fie evitaţi. Ei nu au de fapt o trăire reală … doar se prefac !
Apostolul Pavel scria că există oameni care nu au evlavie deloc, dar mai sunt şi oameni care au doar o evlavie aparentă. De ex. evlavia de duminică ! Un exemplu care poate fi dat este în I Împăraţi 14 : 1 – 6 :
„În vremea aceea, s-a îmbolnăvit Abiia, fiul lui Ieroboam. Şi Ieroboam a zis nevestei sale: „Scoală-te, te rog, şi schimbă-ţi hainele, ca să nu se ştie că eşti nevasta lui Ieroboam, şi du-te la Silo. Iată că acolo este Ahia, prorocul ; el mi-a spus că voi fi împăratul poporului acestuia.
Ia cu tine zece pâini, turte şi un vas cu miere şi intră la el: el îţi va spune ce va fi cu copilul.” Nevasta lui Ieroboam a făcut aşa ; s-a sculat, s-a dus la Silo şi a intrat în casa lui Ahia.
Ahia nu mai putea să vadă, căci ochii i se întunecaseră de bătrâneţe. Domnul spusese lui Ahia : „Nevasta lui Ieroboam are să vină să te întrebe de fiul ei, pentru că este bolnav. Să vorbeşti aşa şi aşa. Ea, când va veni, se va da drept alta.”
Când a auzit Ahia vuietul paşilor ei, în clipa când intra pe uşă, a zis : „Intră nevasta lui Ieroboam ; pentru ce vrei să te dai drept alta ? Sunt însărcinat să-ţi vestesc lucruri aspre.”