„Duceţi-vă în toată lumea şi propovăduiţi Evanghelia la orice făptură” (Marcu 16 : 15).
După ani de zile, de ascultare a unor astfel de mesaje, încă mai găsim ce studia / interpreta / analiza, din punct de vedere istoric / teologic / geografic.
Am rămas auzitorii din aceeaşi sală, care ascultăm cu atenţie Cuvintele Domnului, care sunt foarte importante pentru noi !
EL este Domnul nostru şi trebuie să-L ascultăm, adică să fim receptivi cu urechile la mesajele foarte spirituale care se transmit de la amvon / altar etc.
Această atitudine este valabilă în sală, fiindcă de fapt doar acolo şi suntem cei mai creştini, care chiar suntem foarte credincioşi ! Se predică lucruri mari, care ne dau de gândit şi asupra cărora medităm :
Cât poate fi de importantă evanghelizarea !
Bineînţeles că avem şi evanghelizări, la care lumea este invitată să vină şi ei chiar ar veni, dar nu înţeleg Cuvântul întrupat prin noi, cei de afară şi nu ne înţeleg nici pe noi creştinii ! De ce ?
Fiindcă vorbim despre Isus ca şi cum L-am iubi foarte mult … deşi ne enervăm foarte uşor, când nu ne merg lucrurile, aşa cum am vrea noi !
Din punctul de vedere al celor lumeşti, ceva este în neregulă cu creştinismul nostru, dar nu ne-o spun, fiindcă ei nu se prea pricep la Biserică ! Ei ştiu că noi cunoaştem mai multe şi nu ne pot corecta, ca nu cumva să greşească.
Noi, credincioşii ne purtăm frumos cu ei … în măsura posibilităţilor … mai ales atunci când nu suntem stresaţi, (deşi acest lucru este foarte rar) !
Atmosfera dintre noi şi lume este plăcută, cordială, nu avem nimic de împărţit, fiindcă noi suntem cu ai noştri, ei cu ai lor ! Neamestecul în treburile interne funcţionează pe deplin, fiecare cu teritoriul lui ! Oare ?
Aşa ar fi, dacă ei nu ar avea un stăpân agresiv şi flămând după creştinii pocăiţi cu adevărat !
Dar şi Stăpânul nostru, Dumnezeu, vrea lărgirea Împărăţiei Lui, deoarece fiecare Domn / sau domn, vrea să aibă cât mai mulţi supuşi !