„Atunci Petru a început să vorbească şi a zis : „În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor, ci că, în orice neam, cine se teme de El şi lucrează neprihănire este primit de El. El a trimis Cuvântul Său fiilor lui Israel şi le-a vestit Evanghelia păcii, prin Isus Hristos, care este Domnul tuturor.
Ştiţi vorba făcută prin toată Iudeea, începând din Galileea, în urma botezului propovăduit de Ioan ; cum Dumnezeu a uns cu Duhul Sfânt şi cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla din loc în loc, făcea bine şi vindeca pe toţi cei ce erau apăsaţi de diavolul ; căci Dumnezeu era cu El. Noi suntem martori a tot ce a făcut El în ţara iudeilor şi în Ierusalim.
Ei L-au omorât, atârnându-L pe lemn. Dar Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi a îngăduit să Se arate, nu la tot norodul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat şi am băut împreună cu El după ce a înviat din morţi.
Isus ne-a poruncit să propovăduim norodului şi să mărturisim că El a fost rânduit de Dumnezeu Judecătorul celor vii şi al celor morţi. Toţi prorocii mărturisesc despre El că oricine crede în El capătă, prin Numele Lui, iertarea păcatelor.”
Pe când rostea Petru cuvintele acestea, S-a coborât Duhul Sfânt peste toţi cei ce ascultau Cuvântul. 45 Toţi credincioşii tăiaţi împrejur care veniseră cu Petru au rămas uimiţi când au văzut că darul Duhului Sfânt s-a vărsat şi peste Neamuri. Căci îi auzeau vorbind în limbi şi mărind pe Dumnezeu. Atunci Petru a zis :
„Se poate opri apa ca să nu fie botezaţi aceştia care au primit Duhul Sfânt ca şi noi ?” Şi a poruncit să fie botezaţi în Numele Domnului Isus Hristos. Atunci l-au rugat să mai rămână câteva zile la ei”. (Faptele Apostolilor 10 : 34 – 48)
Câteva gânduri (din versetul 34) despre :
Mentalitate : „Fel particular de a-și reprezenta lumea al unui individ sau al unei colectivități”. (Dex)
Câteva aspecte ale intervenţiei Divine pentru schimbarea mentalităţii greşite
În ce privinţă gândea greşit apostolul Petru ?
El considera că numai evreii sunt poporul lui Dumnezeu, toţi ceilalţi fiind nişte necuraţi, dar spunea el : „ … Dumnezeu mi-a arătat să nu numesc pe niciun om spurcat sau necurat”. (Fapte 10 : 28) Avea să realizeze că există oameni cu frică de Dumnezeu şi printre popoarele păgâne !
Termenul Biblic este ochiul : „Ochiul este lumina trupului. Dacă ochiul tău este sănătos, tot trupul tău va fi plin de lumină ; dar dacă ochiul tău este rău, tot trupul tău va fi plin de întuneric. Aşa că, dacă lumina care este în tine este întuneric, cât de mare trebuie să fie întunericul acesta !” (Matei 6 : 22 – 23)
O rugăciune foarte bună este : „Deschide-mi ochii, ca să văd lucrurile minunate ale Legii Tale !” (Psalmul 119 : 18)
În Ezechiel 13 : 3 găsim scrise cuvintele lui Dumnezeu : „Aşa vorbeşte Domnul Dumnezeu : „Vai de prorocii fără minte care umblă după duhul lor şi nu văd nimic !” Ce nu vedeau ? Realităţile spirituale.
I. Părerea / concepţia greşită
Să observăm câteva dintre expresiile folosite de cei ce gândesc greşit :
- îmi ziceam,
- nu credeam, sau dimpotrivă
- eu credeam etc.
Exemple din Biblie :
În Geneza 20 : 9 – 11 scrie că : „Abimelec a chemat şi pe Avraam şi i-a zis : „Ce ne-ai făcut ? Şi cu ce am păcătuit eu împotriva ta, de ai făcut să vină peste mine şi peste împărăţia mea un păcat atât de mare ? Ai făcut faţă de mine lucruri care nu trebuiau nicidecum făcute.” Şi Abimelec a zis lui Avraam : „
Ce ai văzut de ai făcut lucrul acesta ?” Avraam a răspuns : „Îmi ziceam că, fără îndoială, nu-i nicio frică de Dumnezeu în ţara aceasta şi că au să mă omoare din pricina nevestei mele”. De fapt lucrurile stăteau cu totul altfel, iar Avraam a greşit !
- Nu credeam / Israel : „Israel a zis lui Iosif : „Nu credeam că am să-ţi mai văd faţa, şi iată că Dumnezeu m-a făcut să-ţi văd şi sămânţa”. (Geneza 48 : 11) A fost aşa, cum nu credea el ? Nu !
- N-au să mă creadă / Moise : „Moise a răspuns şi a zis : „Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice : „Nu ţi S-a arătat Domnul !” … Moise şi Aaron şi-au văzut de drum şi au adunat pe toţi bătrânii copiilor lui Israel. Aaron a istorisit toate cuvintele pe care le spusese Domnul lui Moise ; şi Moise a făcut semnele înaintea poporului. Poporul a crezut. Astfel au aflat că Domnul cercetase pe copiii lui Israel, că le văzuse suferinţa; şi s-au plecat şi s-au aruncat cu faţa la pământ”. (Exod 4 : 1, 29 – 31) N-au să mă creadă … era părerea lui Moise. Dar poporul a crezut. Aceasta a fost realitatea !
- Eu credeam :
- Naaman : „Naaman s-a mâniat şi a plecat, zicând : „Eu credeam că va ieşi la mine, se va înfăţişa el însuşi, va chema Numele Domnului Dumnezeului lui, îşi va duce mâna pe locul rănii şi va vindeca lepra”. (II Împăraţi 5 : 11) Dumnezeu l-a vindecat … dar nu cum şi-a imaginat el !
- Saul : „Şi eu, ce-i drept, credeam că trebuie să fac multe lucruri împotriva Numelui lui Isus din Nazaret, şi aşa am şi făcut în Ierusalim … am văzut strălucind împrejurul meu şi împrejurul tovarăşilor mei o lumină din cer, a cărei strălucire întrecea pe a soarelui. Am căzut cu toţii la pământ ; şi eu am auzit un glas care-mi zicea în limba evreiască : „Saule, Saule, pentru ce Mă prigoneşti ? Îţi este greu să arunci cu piciorul înapoi în vârful unui ţepuş.” „Cine eşti, Doamne ?”, am răspuns eu. Şi Domnul a zis : „Eu sunt Isus pe care-L prigoneşti”. (Faptele Apostolilor 26 : 9 – 10, 13 – 15)
II. Intervenţia Divină / iluminarea interioară
Despre orbul vindecat, găsim scris în Evanghelia după Ioan 9 : 25 că : „El a răspuns : „Dacă este un păcătos, nu ştiu ; eu una ştiu : că eram orb, şi acum văd”. Există însă şi o orbire spirituală. Ceea ce cred, să existe doar în mintea mea nu şi în realitate.
Să cred ceva (sau în ceva) dar modul meu de gândire să fie greşit ! Pentru schimbarea unei păreri greşite este nevoie de iluminarea interioară pe care numai Dumnezeu o face ! EL are accesul la mintea şi inima omului şi are şi bunăvoinţa de-a schimba convingerile greşite.
-
În Evanghelia după Ioan 9 : 39 scrie : „Apoi Isus a zis : „Eu am venit în lumea aceasta pentru judecată : ca cei ce nu văd să vadă, şi cei ce văd să ajungă orbi”.
Două exemple din viaţa lui Petru :
- Faptele apostolilor 10 : 34 „Atunci Petru a început să vorbească şi a zis : „În adevăr, văd că Dumnezeu nu este părtinitor … ”.
- Faptele apostolilor 12 : 11 „Când şi-a venit Petru în fire, a zis : „Acum văd cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său şi m-a scăpat din mâna lui Irod şi de la tot ce aştepta poporul iudeu”.
III. Înnoirea minţii face ca omul să vadă corect (bine) lucrurile, aşa cum le vede Dumnezeu (cu ochii Lui)
„Căci Dumnezeu, care a zis : „Să lumineze lumina din întuneric”, ne-a luminat inimile, pentru ca să facem să strălucească lumina cunoştinţei slavei lui Dumnezeu pe faţa lui Isus Hristos”. (II Corinteni 4 : 6) Iluminarea interioară este un proces care începe odată cu naşterea din nou, dar continuă toată viaţa !
După ce-a avut o vedenie şi după ce Duhul Sfânt l-a făcut să înţeleagă cum stau lucrurile în realitate, (în domeniul respectiv), Petru a spus : Văd. Cum a ajuns Petru în casa lui Corneliu şi cum de a fost chemat Petru ?
Duhul Sfânt le-a vorbit ambelor părţi şi lui Petru şi lui Corneliu, pentru că EL uneşte oamenii. (Cel rău este opusul : diabolos, cel care aruncă în ambele părţi pentru a dezbina oamenii) !
În Faptele Apostolilor 10 : 40 – 41 despre Domnul Isus, apostolul Petru spunea : „ … Dumnezeu L-a înviat a treia zi şi a îngăduit să Se arate, nu la tot norodul, ci nouă, martorilor aleşi mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat şi am băut împreună cu El după ce a înviat din morţi”.
Ceea ce era o realitate pentru apostoli, (ceva ce-au văzut şi pipăit, adică realităţi palpabile : „ce am văzut cu ochii noştri, ce am privit şi ce am pipăit cu mâinile noastre” I Ioan 1 : 1) pentru ceilalţi era de domeniul incredibilului ! Le venea greu să creadă că un Om carea a fost omorât … a înviat : Învierea Domnului Isus !
La fel a fost şi în vremea în care Domnul Isus trăia pe pământ ! În Evanghelia după Ioan 8 : 28 scrie că : „Isus deci le-a zis : „Când veţi înălţa pe Fiul omului, atunci veţi cunoaşte că Eu sunt şi că nu fac nimic de la Mine însumi, ci vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl Meu”.
În Ioan 5 : 19 – 20 scrie că : „Isus a luat din nou cuvântul şi le-a zis: „Adevărat, adevărat vă spun că Fiul nu poate face nimic de la Sine ; El nu face decât ce vede pe Tatăl făcând ; şi tot ce face Tatăl face şi Fiul întocmai. Căci Tatăl iubeşte pe Fiul şi-I arată tot ce face ; şi-I va arăta lucrări mai mari decât acestea, ca voi să vă minunaţi”.
Cel ce vede este o expresie care era folosită încă din perioada Vechiului Testament pentru văzător / prooroc. În cartea I Samuel 9 : 9 scrie că : „Odinioară în Israel, când se ducea cineva să întrebe pe Dumnezeu, zicea : „Haidem să mergem la văzător !” Căci acela care se numeşte azi proroc, se numea odinioară văzător”.
Expresia mai este folosită în Isaia 32 : 3 unde este scris că : „Ochii celor ce văd nu vor mai fi legaţi, şi urechile celor ce aud vor lua aminte”.
Să studiem câteva cazuri reale :
- Un exemplu este în viaţa lui Moise. Găsim descrisă o astfel de situaţie, (în care nu ştiau cum trebuie procedat, nu vedeau o cale de ieşire dintr-o anumită situaţie), în Numeri 9 : 6 – 9 unde scrie că : „S-a întâmplat că nişte oameni, fiind necuraţi din pricină că se atinseseră de un mort, nu puteau prăznui Paştile în ziua aceea. Ei s-au înfăţişat în aceeaşi zi înaintea lui Moise şi înaintea lui Aaron. Şi oamenii aceia au zis lui Moise : „Noi suntem necuraţi din pricina unui mort ; de ce să fim nevoiţi să nu ne aducem la vremea hotărâtă darul cuvenit Domnului în mijlocul copiilor lui Israel ?” Moise le-a răspuns : „Aşteptaţi să văd ce vă porunceşte Domnul.” Şi Domnul a vorbit lui Moise şi a zis … ”.
- Iosafat şi Ahab luaseră o decizie şi nu ştiau care este de fapt voia lui Dumnezeu. În I Împăraţi 22 : 17 este notat cuvântul spus de Dumnezeu prin proorocul Lui : „Mica a răspuns : „Văd tot Israelul risipit pe munţi, ca nişte oi care n-au păstor. Şi Domnul zice : „Oamenii aceştia n-au stăpân ; să se întoarcă fiecare acasă în pace”. În cartea II Cronici 18 : 16 relatarea pare a fi aproape identică, dar există însă o mare diferenţă, timpul în care Domnul a vorbit. Scrie că : „Mica a răspuns: „Văd tot Israelul risipit pe munţi ca nişte oi care n-au păstor; şi Domnul a zis : „Oamenii aceştia n-au stăpân, fiecare să se întoarcă în pace acasă !”
- Iov 9 : 11 „Iată, El trece pe lângă mine, şi nu-L văd, Se duce şi nu-L zăresc”.
- Ieremia 1 : 11 „Cuvântul Domnului mi-a vorbit astfel : „Ce vezi, Ieremio ?” Eu am răspuns : „Văd un veghetor”. Întâi a auzit iar apoi a şi văzut !
Concluzii :
Harul lui Dumnezeu pentru noi constă şi în faptul că EL
- alege să ne vorbească,
- să ne înnoiască în duhul minţii noastre,
- să ne corijeze în domeniile în care ori nu gândim bine ori percepem greşit anumite lucruri.
Astfel ne protejează de multe probleme, pe care le au cei care iau decizii greşite, pe care apoi le plătesc !
(Sursa foto 2 : http://mario-wwwfotosbiblicas-mario.blogspot.ro)