Cum se poate trece de la Dumnezeu la idolatrie ?
În Deuteronomul 4 : 9 scrie : „Numai ia seama asupra ta şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe care ţi le-au văzut ochii şi să-ţi iasă din inimă ; fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi”.
De la credincioşia faţă de Dumnezeu la idolatrie se poate ajunge atunci când se fac trei paşi :
I. Uit experienţele pe care le-am avut cu Dumnezeu
II. Nu ascult de Cuvântul Lui Dumnezeu (care îmi cere să îmi reamintesc constant experienţele avute cu Dumnezeu)
În procesul fixării în memorie (în minte) a experienţelor cu Dumnezeu este foarte important să :
1. Nu uit de unde m-a scos Dumnezeu, unde m-a dus şi ce preţ a fost plătit pentru salvarea mea.
2. Îmi aduc aminte de ceea ce-mi consolidează credinţa :
- experienţele din trecut,
- empatizez cu cei care trec acum prin suferinţe.
- Conştientizez faptul că suferinţa poate continua până la sfârşitul vieţii.
III. Mă las deviat de la ţinta înspre care merg (spre Dumnezeu) prin acceptarea unor noi revelaţii (astfel că în viaţa mea creaţia ajunge să fie idolatrizată), în loc să mă concentrez pe revelaţia Divină pe care am primit-o …
De la credincioşia faţă de Dumnezeu la idolatrie se poate ajunge atunci când se fac trei paşi :
I. Uit experienţele pe care le-am avut cu Dumnezeu
„Numai ia seama asupra ta şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe care ţi le-au văzut ochii şi să-ţi iasă din inimă
II. Nu ascult de Cuvântul Lui Dumnezeu (care îmi cere să îmi reamintesc constant experienţele avute cu Dumnezeu)
„Numai ia seama asupra ta şi veghează cu luare aminte asupra sufletului tău, în toate zilele vieţii tale, ca nu cumva să uiţi lucrurile pe care ţi le-au văzut ochii şi să-ţi iasă din inimă ; fă-le cunoscut copiilor tăi şi copiilor copiilor tăi”.
Prin expunerea lor, prin rostirea lor în mod repetat, amintirile se fixează adânc în memorie.
În Evrei 10 : 3 scrie :
„Dar aducerea aminte a păcatelor este înnoită din an în an, tocmai prin aceste jertfe … ”. Repetiţia este mama învăţării !
III. Mă las deviat de la ţinta înspre care merg (spre Dumnezeu) prin acceptarea unor noi revelaţii (astfel că în viaţa mea creaţia ajunge să fie idolatrizată), în loc să mă concentrez pe revelaţia Divină pe care am primit-o
În Deuteronomul 4 : 19 scrie :
„Veghează asupra sufletului tău, ca nu cumva, ridicându-ţi ochii spre cer, şi văzând soarele, luna şi stelele, toată oştirea cerurilor, să fii târât să te închini înaintea lor şi să le slujeşti : căci acestea sunt lucruri pe care Domnul Dumnezeul tău le-a făcut şi le-a împărţit ca să slujească tuturor popoarelor, sub cerul întreg”.