140. CONSACRAREA OMULUI ATRAGE SOLICITUDINEA LUI DUMNEZEU
I Podcast I Pasaj Biblic : Geneza 22 : 1 – 14 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 20 Mai 2022 I
Dedicarea totală a omului faţă de Dumnezeu atrage solicitudinea Lui Dumnezeu (adică purtarea Lui de grijă) faţă de persoana respectivă !
A se consacra înseamnă :
„A se pune la dispoziție în întregime”. (NODEX, 2002)
Solicitudinea este o :
„Atitudine plină de grijă, de bunăvoință, de prietenie față de cineva sau de ceva ; atenție prevenitoare”. (DEX, 2009)
În Geneza 22 : 1 – 14 scrie că :
„După aceste lucruri, Dumnezeu a pus la încercare pe Avraam şi i-a zis : „Avraame !” „Iată-mă !”, a răspuns el.
Dumnezeu i-a zis : „Ia pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pe care-l iubeşti, pe Isaac ; du-te în ţara Moria şi adu-l ardere de tot acolo, pe un munte pe care ţi-l voi spune.”
Avraam s-a sculat dis-de-dimineaţă, a pus şaua pe măgar şi a luat cu el două slugi şi pe fiul său, Isaac. A tăiat lemne pentru arderea de tot şi a pornit spre locul pe care i-l spusese Dumnezeu.
A treia zi, Avraam a ridicat ochii şi a văzut locul de departe. Şi Avraam a zis slugilor sale : „Rămâneţi aici cu măgarul ; eu şi băiatul ne vom duce până acolo să ne închinăm, şi apoi ne vom întoarce la voi.”
Avraam a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus în spinarea fiului său, Isaac, şi a luat în mână focul şi cuţitul. Şi au mers astfel amândoi împreună.
Atunci Isaac, vorbind cu tatăl său, Avraam, a zis : „Tată !” „Ce este, fiule ?”, i-a răspuns el. Isaac a zis din nou : „Iată focul şi lemnele ; dar unde este mielul pentru arderea de tot ?”
„Fiule”, a răspuns Avraam, „Dumnezeu însuşi va purta grijă de mielul pentru arderea de tot.” Şi au mers amândoi împreună înainte.
Când au ajuns la locul pe care i-l spusese Dumnezeu, Avraam a zidit acolo un altar şi a aşezat lemnele pe el. A legat pe fiul său, Isaac şi l-a pus pe altar, deasupra lemnelor. Apoi Avraam a întins mâna şi a luat cuţitul ca să înjunghie pe fiul său. Atunci Îngerul Domnului l-a strigat din ceruri şi a zis :
„Avraame ! Avraame !” „Iată-mă !”, a răspuns el. Îngerul a zis : „Să nu pui mâna pe băiat şi să nu-i faci nimic ; căci ştiu acum că te temi de Dumnezeu, întrucât n-ai cruţat pe fiul tău, pe singurul tău fiu, pentru Mine.”
Avraam a ridicat ochii şi a văzut înapoia lui un berbec încurcat cu coarnele într-un tufiş ; şi Avraam s-a dus de a luat berbecul şi l-a adus ca ardere de tot în locul fiului său.
Avraam a pus locului aceluia numele : „Domnul va purta de grijă”. De aceea se zice şi azi : „La muntele unde Domnul va purta de grijă”. …”.
Unde este mielul ? Sau Tu eşti jertfa neştiută !
În Geneza 22 : 6 – 8 scrie că :
„Avraam a luat lemnele pentru arderea de tot, le-a pus în spinarea fiului său, Isaac, şi a luat în mână focul şi cuţitul. Şi au mers astfel amândoi împreună.
Atunci Isaac, vorbind cu tatăl său, Avraam, a zis : „Tată !” „Ce este, fiule?”, i-a răspuns el. Isaac a zis din nou : „Iată focul şi lemnele ; dar unde este mielul pentru arderea de tot ?”
„Fiule”, a răspuns Avraam, „Dumnezeu însuşi va purta grijă de mielul pentru arderea de tot.” Şi au mers amândoi împreună înainte”.
„Unde este mielul ?”
Isaac credea ceea ce cred cei mai mulţi oameni.
„Eu merg cu Tatăl din Cer pe acelaşi drum. Port împreună cu EL greutăţile (sarcina) lucrării spirituale, exact atât cât îmi este dat din Cer, dar pe de altă parte sunt sigur că Mielul este Altul !”
Nici lui Isaac, Tatăl nu i-a spus secretul decât la vremea Lui !
„Mielul tu eşti … şi nu ştii ! Tu trebuie să-ţi dai viaţa pentru ca voia Lui Dumnezeu din Cer să fie adusă pe pământ.
După decizia jertfirii vei avea parte de-o nouă viaţă. Iar această viaţă nouă o primeşti după ce (la fel ca Isaac) nu doar că ai urcat pe drumul renunţărilor personale (care pot fi şi pe plan material dar şi spiritual) ci ai ajuns la punctul în care să-ţi predai viaţa ta în Mâinile Tatălui !
Nu doar să iei locul slujitorilor Lui Dumnezeu, ci să-ţi dai şi viaţa ta cu totul … nu doar trupul să fie pus la dispoziţia Lui Dumnezeu pentru a-i transporta lucrurile ci şi sufletul şi duhul”.
Această Jertfă deplină a fost adusă prin Jertfa Domnului Isus de pe cruce !
Dar este nevoie şi de „jertfa vie” de zi cu zi, de trupul care să acţioneze pentru Dumnezeu, exact cum scrie în Romani 12 : 1
„Vă îndemn, dar, fraţilor, pentru îndurarea lui Dumnezeu, să aduceţi trupurile voastre ca o jertfă vie, sfântă, plăcută lui Dumnezeu : aceasta va fi din partea voastră o slujbă duhovnicească”.
Dumnezeu are nevoie de fiinţa întreagă, nu doar de trupul creştinului. Are nevoie să transmită prin creştin, Jertfa Domnului Isus de pe cruce care-aduce viaţa. Dumnezeu face acest lucru doar prin „jertfa vie”, prin credinciosul care a acceptat jertfa de sine, ca Isaac !
În Geneza 22 : 14 scrie că :
„Avraam a pus locului aceluia numele : „Domnul va purta de grijă”. De aceea se zice şi azi : „La muntele unde Domnul va purta de grijă”. …”.
Purtarea de grijă a Lui Dumnezeu faţă de noi este la fel de reală şi azi, dar oare câţi se mai consacră prin credinţă Lui Dumnezeu în aşa măsură încât să aibă şi ei atât nevoie cât şi parte de solicitudinea Lui Dumnezeu cum a avut parte Avraam ?
În final este bine să-mi reamintesc faptul că :
Consacrarea faţă de Dumnezeu atrage solicitudinea Lui (adică purtarea Lui de grijă) faţă de persoana respectivă ! Dumnezeu să-mi ajute şi mie să fiu aşa ! Amin !
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download