„Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune [gr. mōra] ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte. Dumnezeu a ales lucrurile slabe ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele tari. Şi Dumnezeu a ales lucrurile josnice ale lumii şi lucrurile dispreţuite … ”. (I Corinteni 1 : 27)
Apostolul Pavel, în cartea I Corinteni foloseşte cuvântul nebun cu înţelesul de lucru considerat a fi fără valoare, deşi este cât se poate de important, accentuând tocmai faptul că, omul poate judeca extrem de greşit. Iar când un om priveşte aurul şi întreabă : Ce este cu paiele acestea ? … nu mai ai ce spune.
Domnul Isus a spus :
„Când va veni Fiul omului în slava Sa cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe scaunul de domnie al slavei Sale. Toate neamurile vor fi adunate înaintea Lui.
El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre ; şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui … Apoi va zice celor de la stânga Lui : „Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care a fost pregătit diavolului şi îngerilor lui !
Căci
- am fost flămând, şi nu Mi-aţi dat să mănânc ;
- Mi-a fost sete, şi nu Mi-aţi dat să beau ;
- am fost străin, şi nu M-aţi primit ;
- am fost gol, şi nu M-aţi îmbrăcat ;
- am fost bolnav şi în temniţă, şi n-aţi venit pe la Mine.”
Atunci Îi vor răspunde şi ei : „Doamne, când Te-am văzut noi flămând, sau fiindu-Ţi sete, sau străin, sau gol, sau bolnav, sau în temniţă, şi nu Ţi-am slujit ?” Şi El, drept răspuns, le va zice : „Adevărat vă spun că, ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti foarte neînsemnaţi fraţi ai Mei, Mie nu Mi le-aţi făcut”. (Evanghelia după Matei 25 : 31- 33, 41 – 45)
Până atunci poate exista trăirea într-o lume imaginară, dar atunci se va vedea realitatea : „Şi veţi vedea din nou atunci deosebirea dintre cel neprihănit şi cel rău, dintre cel ce slujeşte lui Dumnezeu şi cel ce nu-I slujeşte”. (Maleahi 3 : 18)
În Psalmul 119 : 70 sunt descrişi credincioşii de acest fel :
„Inima lor este nesimţitoare ca grăsimea … ”. Oameni care nu îi văd pe cei în nevoi, fiindcă se văd doar pe ei.
Domnul Isus ştie ce înseamnă să fii dispreţuit. Despre El a fost scris în mod profetic, ce avea Să I Se întâmple, (în mod gradual) :
- Dispreţuit. „Dar eu sunt vierme, nu om, am ajuns de ocara oamenilor şi dispreţuit de popor”. (Psalmul 22 : 6)
- Dispreţuit şi urât. „Aşa vorbeşte Domnul, Răscumpărătorul, Sfântul lui Israel, către Cel dispreţuit şi urât de popor, către Robul celor puternici : „Împăraţii vor vedea lucrul acesta, şi se vor scula, şi voievozii se vor arunca la pământ şi se vor închina, din pricina Domnului, care este credincios, din pricina Sfântului lui Israel, care Te-a ales”. (Isaia 49 : 7)
- Dispreţuit şi părăsit. „Dispreţuit şi părăsit de oameni, Om al durerii şi obişnuit cu suferinţa, era aşa de dispreţuit, că îţi întorceai faţa de la El, şi noi nu L-am băgat în seamă”. (Isaia 53 : 3)