2. Auzirea Cuvântului fără decizia de schimbare a vieţii, de supunere / îndeplinire a voii Domnului Isus.
„Însă oricine aude aceste cuvinte ale Mele, şi nu le face, va fi asemănat cu un om nechibzuit [gr. mōrō] care şi-a zidit casa pe nisip.
A dat ploaia, au venit şuvoaiele, au suflat vânturile şi au izbit în casa aceea ; ea s-a prăbuşit, şi prăbuşirea i-a fost mare”. (Evanghelia după Matei 7 : 26 – 27)
„Dar cine îşi va adânci privirile în legea desăvârşită, care este legea slobozeniei, şi va stărui în ea, nu ca un ascultător uituc, ci ca un împlinitor cu fapta, va fi fericit în lucrarea lui”. (Iacov 1 : 25)
I. Doar acumularea de informaţii fără o transformare a vieţii
„Căci toţi atenienii şi străinii care stăteau în Atena nu-şi petreceau vremea cu nimic altceva decât să spună sau să asculte ceva nou … Când au auzit ei de învierea morţilor, unii îşi băteau joc, iar alţii au zis : „Asupra acestor lucruri te vom asculta altă dată”. (Faptele Apostolilor 17 : 21, 32)
Nebun este omul care aude Cuvântul, fără însă a îndeplini şi voia lui Dumnezeu ! În viaţă un astfel de om poate ajunge foarte rău, deoarece necazul poate veni oricând … iar auzirea Cuvântului îl responsabilizează pe ascultător : fie I Se supune Lui Dumnezeu, fie se împotriveşte voii Lui !
Apostolul Pavel le spunea atenienilor că : „Dumnezeu nu ţine seama de vremurile de neştiinţă şi porunceşte acum tuturor oamenilor de pretutindeni să se pocăiască ; pentru că a rânduit o zi în care va judeca lumea după dreptate, prin Omul pe care L-a rânduit pentru aceasta şi despre care a dat tuturor oamenilor o dovadă netăgăduită, prin faptul că L-a înviat din morţi…”. (Faptele Apostolilor 17 : 30 – 31)
După ce au auzit mesajul, atenienii nu mai puteau spune că nu au ştiut, intrau într-o altă categorie, a împotrivitorilor. În cartea II Tesaloniceni 2 : 10 – 12, apostolul Pavel accentua exact acest aspect al vieţii, omul poate fi ori pentru, ori contra Lui Christos ! Apostolul scria despre :
„ … amăgirile nelegiuirii, pentru cei ce sunt pe calea pierzării, pentru că n-au primit dragostea adevărului ca să fie mântuiţi. Din această pricină, Dumnezeu le trimite o lucrare de rătăcire, ca să creadă o minciună, pentru ca toţi cei ce n-au crezut adevărul, ci au găsit plăcere în nelegiuire, să fie osândiţi”.
II. Vântul, izbitura şi prăbuşirea. Necazul ne arată pe unde suntem din punct de vedere spiritual
Cele trei elemente negative din Evanghelia după Matei 7 : 27, le regăsim şi în cartea Iov 1 : 19, unde găsim descris şi elementul surpriză : „Şi deodată, a venit
- un vânt mare de dincolo de pustiu şi
- a izbit în cele patru colţuri ale casei :
- casa s-a prăbuşit peste tineri, şi au murit”.
A fost ceva neaşteptat. Aşa vine necazul de obicei, fără să bată la uşă … Dar în acele momente, una este să fii puternic ancorat în Christos şi să te încrezi în Dumnezeu şi cu totul altceva este atunci când temelia vieţii tale eşti tu însuţi.
În Efeseni 4 : 14, apostolul Pavel scria că vântul este un simbol pentru învăţătură : „ … ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vânt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire … ”.
În Biblie omul este asemănat cu o corabie care poate fi dusă de un vânt puternic într-o direcţie greşită, chiar dacă cârmaciul nu ar vrea deloc să meargă în direcţia respectivă. Avem un astfel de exemplu în Faptele Apostolilor 27 : 13 – 15 unde scrie că :
„Începuse să sufle un vânt uşor de miazăzi ; şi, ca unii care se credeau stăpâni pe ţintă, au ridicat ancorele şi au pornit cu corabia pe marginea Cretei. Dar nu după multă vreme, s-a dezlănţuit asupra insulei un vânt furtunos, numit Eurachilon. Corabia a fost luată de el, fără să poată lupta împotriva vântului, şi ne-am lăsat duşi în voia lui”.
III. Din ce cauze se poate rătăci un om ?
În Isaia 44 : 20 scrie că : „El se hrăneşte cu cenuşă, inima lui amăgită îl duce în rătăcire, ca să nu-şi mântuiască sufletul şi să nu zică : „N-am oare o minciună în mână ?”
Atunci când un om îşi construieşte o casă, nu este destul să aibă un proiect de calitate şi materiale de construcţie foarte bune. Terenul pe care construieşte este foarte important. De aceea când un om procedează ca omul descris în Evanghelia după Matei 7 : 26 – 27 este clar că el are probleme în interiorul lui.
Să pui accent numai pe ce se vede fără a-ţi verifica fundaţia vieţii este foarte grav ! Să te intereseze numai să arăţi bine în faţa oamenilor şi să nu-ţi pese deloc de Isus, de Mântuitorul ?!
De ce se rătăceşte un om ? Din cauza :
- duhului de curvie : „Poporul Meu îşi întreabă lemnul lui, şi toiagul lui îi proroceşte ; căci duhul curviei îi duce în rătăcire şi sunt necredincioşi Dumnezeului lor”. (Osea 4 : 12)
- idolatriei : „Aşa vorbeşte Domnul: „Pentru trei nelegiuiri ale lui Iuda, ba pentru patru, nu-Mi schimb hotărârea, pentru că au nesocotit Legea Domnului şi n-au păzit poruncile Lui, ci s-au lăsat duşi în rătăcire de idolii cei mincinoşi după care au umblat şi părinţii lor … ”. (Amos 2 : 4)
- mândriei : „Căci mândria inimii tale te-a dus în rătăcire, pe tine care locuieşti în crăpăturile stâncilor şi domneşti în înălţime ; de aceea, tu zici în tine însuţi : „Cine mă va arunca la pământ ?” (Obadia 1 : 3)
În I Corinteni 3 : 10 – 11, omul Lui Dumnezeu, apostolul Pavel spunea cum îşi trăia el viaţa :
„După harul lui Dumnezeu care mi-a fost dat, eu, ca un meşter-zidar înţelept, am pus temelia, şi un altul clădeşte deasupra.
Dar fiecare să ia bine seama cum clădeşte deasupra. Căci nimeni nu poate pune o altă temelie decât cea care a fost pusă şi care este Isus Hristos”.
Singura fundaţie solidă este Dumnezeu, iar un om responsabil este atent în primul rând la fundaţia pe care clădeşte ! În Biblie scrie despre Dumnezeu : „Încredeţi-vă în Domnul pe vecie, căci Domnul Dumnezeu este Stânca veacurilor”. (Isaia 26 : 4)
Concluzii :
Noi nu avem de trăit veacuri, pentru a putea verifica cât de solidă este oricare altă temelie, de aceea ÎL alegem ca Domn şi Mântuitor, ştiind că Isus de-a lungul veacurilor trecute ce-a promis a şi îndeplinit !
- Proverbe 6 : 12 – 15 „Omul de nimic, omul nelegiuit, umblă cu neadevărul în gură, clipeşte din ochi, dă din picior şi face semne cu degetele. Răutatea este în inima lui, urzeşte lucruri rele întruna şi stârneşte certuri. De aceea nimicirea îi va veni pe neaşteptate ; va fi zdrobit deodată şi fără leac”.
- Proverbe 24 : 21 – 22 „Fiule, teme-te de Domnul şi de împăratul ; şi să nu te amesteci cu cei neastâmpăraţi ! Căci deodată le va veni pieirea, şi cine poate şti sfârşitul amândurora !”
- Proverbe 29 : 1 „Un om care se împotriveşte tuturor mustrărilor va fi zdrobit deodată şi fără leac”.