Ce ai în mână ? [Toiagul lui Moise, Exod 4.1-3, 14]

Florin

“Domnul i-a zis : „Ce ai în mână ?” El a răspuns : „Un toiag.” Domnul a zis : „Aruncă-l la pământ.” El l-a aruncat la pământ, şi toiagul s-a prefăcut într-un şarpe. Moise fugea de el”. (Exod 4 : 2 – 3).

„Ce ai în mână ?” Ce întrebări mai pune şi Dumnezeu ! Dar nu zicea EL că vede, că aude ?

În Psalmul (94 : 9) sunt puse aceste întrebări retorice : „Cel ce a sădit urechea s-ar putea să n-audă ? Cel ce a întocmit ochiul s-ar putea să nu vadă ?”

Omul poate gândi : „Dacă eu Nu-L văd … este logic că nici Dumnezeu nu mă vede, dar dacă mă vede, nu este logic că observă şi ce am în mână ?” Mintea lui Moise, trebuie că a început să producă ! Dar Domnul nu ia în seamă gândirile noastre, pentru că EL are în minte gândurile LUI total diferite, gânduri veşnice şi înveşnicitoare !

Domnul îl întreabă pe Moise : „Ce ai în mână ?”, după ce Moise şi-a afirmat necredinţa. Şi Îi spune lui Dumnezeu şi ce vor spune cei din poporul Lui ! “ … „Iată că n-au să mă creadă, nici n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice : „Nu ţi S-a arătat Domnul !” (Exod 4 : 1). Multe mai ştim noi şi este clar că nu are rost să mergem înainte, aşa că rămânem la oile noastre, la viaţa cu care ne-am obişnuit, căldicica de zi cu zi. Acasă, la lucru … acasă la lucru, apoi pensia etc.

O primă concluzie este aceasta :

Dumnezeu ştie să ne strice planurile şi nu îi răspunde lui Moise cu argumente vorbe ! Noi am fi trecut la apologetică, la atacul informatic aspra minţii, la asedierea asediatorului, a necredinciosului, care nu crede Cuvântul ! Dar Domnul procedează altfel, trece la semnele însoţitoare, la dovada dată de Duhul şi de Puterea Lui ! Nu mintea trebuie atât să înţeleagă cât este de necesar ca inima să fie convinsă !

„Dar ferice de ochii voştri că văd ; şi de urechile voastre că aud !” (Matei 13 : 16), iar în versetul 23, Domnul Isus spune : „sămânţa căzută în pământ bun este cel ce aude Cuvântul şi-l înţelege ; el aduce rod …”. Inima este atinsă, când informaţia sfântă pătrunde în om, prin ceea ce Dumnezeu face !

„Ce ai în mână ?” Probabil răspunsul din minte a fost : „Păi nu se vede ?” Dar şi noi, una gândim şi alta spunem ! Răspunsul lui Moise este cel corect : „Un toiag”. Şi noi dăm răspunsul corect, ceea ce trebuie să se audă, ceea ce hotărâm noi, ce vrem noi ca Dumnezeu să audă ! ÎI explicăm ce avem în mână … să ştie şi EL !

Dar Moise, (oricare i-ar fi / sau ne-ar fi numele), uită /uităm poate că Dumnezeu este omniprezent. EL nu se blochează la Moise, (sau numai cu Moise), ci în acelaşi timp ştie tot ce se petrece pe pământ, nu numai cu oamenii, ci şi cu animalele şi nu numai cu animalele văzute ci şi cu cele nevăzute, din ape, de pe munţi, care cred ele că fac ce vor, dar de fapt, Dumnezeu le-a limitat / hotărât libertatea. Iar Dumnezeu vede şi omul de pe pământ, din mină etc., fiindcă priceperea Lui nu poate fi cuprinsă ! (Iov 38 – 41)

Dumnezeu tocmai îi spusese că a văzut şi a auzit ceea ce se petrecea la distanţă de locul în care se aflau, tocmai în Egipt : „Domnul a zis :

  • „Am văzut asuprirea poporului Meu, care este în Egipt, şi 
  • am auzit strigătele pe care le scoate din pricina asupritorilor lui ; căci 
  • îi cunosc durerile.” (Exod 3 : 7). Iar atunci, când Moise refuză să-L asculte, Dumnezeu îi spune şi ceva din viitorul imediat :

„Atunci Domnul S-a mâniat pe Moise şi a zis : „Nu-i oare acolo fratele tău, Aaron, levitul ? Ştiu că el vorbeşte uşor. Iată că el însuşi vine înaintea ta ; şi, când te va vedea, se va bucura în inima lui.” (Exod 4 : 14).

Lui Iov, Dumnezeu îi explică faptul că EL nu numai că vede totul, ci EL controlează tot ce este, nu numai azi, la timpul prezent, ci din veşnicie, dintotdeauna până întotdeauna, fiindcă El nu este limitat nici de timp, nici de spaţiu ! Este Atotputernic, este Dumnezeu !

Întrebările lui Dumnezeu sunt foarte interesante. Au darul de-a ne trezi la realitate : „Ce ai în mână ?” Ideea este : Ce ai acum ? Moise deja fugise în viitor şi Îi explică Domnului ce avea să se întâmple, conform scenariului din mintea lui :

„Iată că

  • n-au să mă creadă, nici 
  • n-au să asculte de glasul meu. Ci vor zice :
  • „Nu ţi S-a arătat Domnul !” (Exod 4 : 1).

Era exact acelaşi gen de gândire, pe care o aveau şi fraţii lui Iosif, (al refugierii din prezent, în trecut sau în viitor … nu mai contează direcţia) ! Ei Îi spun Celui Viu … despre un frate al lor care nu mai trăia (!) : „unul nu mai este în viaţă.” (Geneza 42 : 13).

Nu minţeau, din punctul lor de vedere, al oamenilor de treabă ! (v. 11). Ei erau de treabă, adică muncitori, dar caracterul lor ? De ce oare omul se învaţă mai uşor cu minciuna, în loc să spună adevărul, care era altfel ?!

Ei căutau să-L mintă exact pe fratele viu, de faptul că şi acum, după atâţia ani … încă este mort ! În ce situaţie s-au pus, atunci când Iosif li s-a descoperit, iar ei au trebuit să privească adevărul în faţă ? De aşa zi vor avea parte toţi aceea care resping Adevărul Întrupat, pe Isus !

„Ce ai în mână ?” S-ar putea ca Dumnezeu să nu ştie ce ai / am în mână ? Să nu ştie cu ce mă ocup ? Nu vorbea EL cu Moise faţă în faţă ? Chiar dacă Moise se ferea să-L privească, (Exod 3 : 6 : „Moise şi-a ascuns faţa, căci se temea să privească pe Dumnezeu”), Dumnezeu îl vedea, fiind undeva mai sus decât el !

„Ce ai în mână ?” El a răspuns : „Un toiag.” Domnul a zis : „Aruncă-l la pământ … „Întinde-ţi mâna şi apucă-l de coadă.” … „Iată”, a zis Domnul, „ce vei face ca să creadă că ţi S-a arătat Domnul Dumnezeul părinţilor lor, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac şi Dumnezeul lui Iacov.” (Exod 4 : 2 – 5).

Acesta este dialogul dintre Dumnezeu şi Moise, Cuvântul fără faptele care se petreceau în acelaşi timp ! Sunt oameni cărora nu le este dat să-L vadă pe Dumnezeu, văd doar semnele prezenţei Lui şi cred. (Va continua).

STUDII ASEMĂNĂTOARE :