Binecuvântarea pe care Naomi a dat-o nurorilor ei a fost : „Să vă dea Domnul să găsiţi odihnă fiecare în casa unui bărbat !” (Rut 1 : 9) Era cumva şi o dezlegare de trecut, (de familia ei), pe care Naomi le-o dădea nurorilor ei, (ea dorind să se întoarcă în Israel) şi probabil crezând că Orpa şi Rut vor rămâne în ţara lor, (în Moab).
„ … în casa unui bărbat [ebr. ’î·šāh, soţ] !”.
1. Dumnezeu dă o familie.
Întrebarea este : Se ocupă Dumnezeu şi de cei necredincioşi, pentru a-i ajuta să se căsătorească ? Se ocupă şi de cei ce nu sunt din poporul Lui ? Da ! De fapt, Adam şi Eva, (cărora tot Dumnezeu le-a întemeiat prima familie), ce confesiune aveau ?
În Psalmul 68 : 6 scrie că : „Dumnezeu dă o familie celor părăsiţi, El izbăveşte pe prinşii de război şi-i face fericiţi ; numai cei răzvrătiţi locuiesc în locuri uscate”.
Apostolul Pavel spunea : „ … îmi plec genunchii înaintea Tatălui Domnului nostru Isus Hristos, din care îşi trage numele orice familie, în ceruri şi pe pământ …”. (Efeseni 3 : 14 – 15
Dumnezeu nu Se ocupă doar de întemeierea familiei, ci şi de binecuvântarea ei cu copii.
În Psalmul 113 : 9 scrie că : „El dă o casă celei ce era stearpă, face din ea o mamă veselă în mijlocul copiilor ei. Lăudaţi pe Domnul !”
2. Cum a găsit Rut odihna şi cine a fost bărbatul ?
În cartea Rut, cuvântul odihnă este folosit de trei ori :
- Naomi dă binecuvântarea aceasta : „Să vă dea Domnul să găsiţi odihnă fiecare în casa unui bărbat !” (Rut 1 : 9) Dar ea nu se opreşte la stadiul de dorinţă !
- Despre Rut scrie că : „Soacra sa, Naomi, i-a zis : „Fiica mea, aş vrea să-ţi dau un loc de odihnă, ca să fii fericită”. (Rut 3 : 1)
- „Şi Naomi a zis : „Fii liniştită, fiica mea, până vei şti cum se va isprăvi lucrul acesta, căci omul acesta nu va avea odihnă până nu va sfârşi lucrul chiar astăzi”. (Rut 3 : 18)
Dumnezeu ştia ce nevoie avea Rut, dar îl cunoştea şi pe Boaz … aşa că a făcut ca ei să se întâlnească, să se placă … a potrivit toate lucrurile, astfel ca totul să fie bine ! În Rut (4 : 13) scrie că : „Boaz a luat pe Rut, care i-a fost nevastă, şi el a intrat la ea. Domnul a făcut-o să zămislească, şi ea a născut un fiu”. Binecuvântarea s-a adeverit !
3. Odihna spirituală, sau Odihna lui Dumnezeu.
Dar Naomi, spunea profetic : „Să vă dea Domnul să găsiţi odihnă fiecare în casa unui bărbat !”. Odihna se dă în special … în Casa unui bărbat ! Cine este El ? Dumnezeu !
În Isaia 54 : 5, scrie : „ … căci Făcătorul tău este bărbatul [ebr. ḇō·‘ă·la·yiḵ , soţul] tău : Domnul este numele Lui, şi Răscumpărătorul tău este Sfântul lui Israel. El Se numeşte Dumnezeul întregului pământ …”.
Ebraicul ḇō·‘ă·la·yiḵ se traduce cu soţ, (şi este folosit în Biblie numai în acest loc). Provine de la ebr. baal şi are sensul de : să fie stăpân peste, are stăpânire peste.
În Evrei 3 : 10 – 12 scrie despre o anumită categorie de oameni că : „Ei totdeauna se rătăcesc în inima lor. N-au cunoscut căile Mele ! Am jurat, dar, în mânia Mea că nu vor intra în odihna Mea !”
Luaţi seama, dar, fraţilor, ca niciunul dintre voi să n-aibă o inimă rea şi necredincioasă, care să vă despartă de Dumnezeul cel Viu”.
Sfatul este acesta : „Să luăm, dar, bine seama, că atâta vreme cât rămâne în picioare făgăduinţa intrării în odihna Lui, niciunul din voi să nu se pomenească venit prea târziu”.
Cum se poate ajunge la odihna lui Dumnezeu ?
Domnul Isus este Cel ce dă odihna interioară : „Veniţi la Mine, toţi cei trudiţi şi împovăraţi, şi Eu vă voi da odihnă. Luaţi jugul Meu asupra voastră şi învăţaţi de la Mine, căci Eu sunt blând şi smerit cu inima ; şi veţi găsi odihnă pentru sufletele voastre”. (Matei 11 : 28 – 29)
Domnul Isus dă odihna, dar omul trebuie să ia un jug şi să înveţe de la El, adică să-l cheme în viaţa lui ca Domn [Stăpân] şi Mântuitor. Aceasta este condiţia cerută de El. Să devină Stăpânul vieţii. Pe EL :
„Dumnezeu L-a înălţat cu puterea Lui şi L-a făcut Domn şi Mântuitor, ca să dea … pocăinţa şi iertarea păcatelor”. (Faptele Apostolilor 5 : 31)
Este nevoie însă şi de un cămin ! Casa Lui este Biserica.
În Evrei 3 : 6 scrie : „Dar Hristos este credincios ca Fiu, peste casa lui Dumnezeu. Şi casa Lui suntem noi, dacă păstrăm până la sfârşit încrederea nezguduită şi nădejdea cu care ne lăudăm”.
Nu este suficient să-L chem pe Domnul Isus ca stăpân al vieţii, trebuie să fiu şi membru într-o Biserică. Biserica este formată din oamenii, de care am nevoie, mediul în care pot să mă dezvolt din punct de vedere spiritual.
Apostolul Petru scria : „Căci suntem în clipa când judecata stă să înceapă de la Casa lui Dumnezeu. Şi, dacă începe cu noi, care va fi sfârşitul celor ce nu ascultă de Evanghelia lui Dumnezeu ?” (I Petru 4 : 17)