Cârmuirea Duhului Sfânt (Faptele Apostolilor 16.1-10)
În cadrul prezentului studiu, vom observa :
- ce înseamnă a cârmui ?
- cum învăţ să mă las cârmuit de Dumnezeu, prin Duhul Sfânt ?
- cum ajung să am parte de cârmuirea Duhului Sfânt.
„În urmă, Pavel s-a dus la Derbe şi la Listra. Şi iată că acolo era un ucenic, numit Timotei, fiul unei iudeice credincioase şi al unui tată grec. Fraţii din Listra şi Iconia îl vorbeau de bine. Pavel a vrut să-l ia cu el ; şi, după ce l-a luat, l-a tăiat împrejur, din pricina iudeilor care erau în acele locuri ; căci toţi ştiau că tatăl lui era grec.
Pe când trecea prin cetăţi, învăţa pe fraţi să păzească hotărârile apostolilor şi prezbiterilor din Ierusalim. Bisericile se întăreau în credinţă şi sporeau la număr din zi în zi.
Fiindcă au fost opriţi de Duhul Sfânt să vestească Cuvântul în Asia, au trecut prin ţinutul Frigiei şi Galatiei.
Ajunşi lângă Misia, se pregăteau să intre în Bitinia ; dar Duhul lui Isus nu le-a dat voie.
Au trecut atunci prin Misia şi s-au coborât la Troa. Noaptea, Pavel a avut o vedenie : un om din Macedonia stătea în picioare şi i-a făcut următoarea rugăminte : „Treci în Macedonia şi ajută-ne !” După vedenia aceasta a lui Pavel, am căutat îndată să ne ducem în Macedonia, căci înţelegeam că Domnul ne cheamă să le vestim Evanghelia”. (Fapte 16 : 1 – 10)
„Zic, dar : umblaţi cârmuiţi de Duhul şi nu împliniţi poftele firii pământeşti”. (Galateni 5 : 16)
Introducere (v. 1 – 5)
Pasajul de mai sus ilustrează faptul că pentru a se afla în voia Lui Dumnezeu, credinciosul trebuie să aibă parte (şi să se lase) cârmuit de Duhul Sfânt.
În Galateni 5 : 17, apostolul Pavel referindu-se la lupta interioară a creştinului, a scris :
Traducerea Cornilescu : „Căci firea pământească pofteşte împotriva Duhului, şi Duhul împotriva firii pământeşti : sunt lucruri potrivnice unele altora, aşa că nu puteţi face tot ce voiţi”.
New International Version : „Așa zic eu, umblați după Duhul și nu veți satisface dorințele cărnii”.
New Living Translation : „Deci, spun eu, lăsați Duhul Sfânt să vă călăuzească viața. Atunci nu veţi face ceea ce îşi dorește natura păcătoasă”.
Ori fac voia Duhului Sfânt (şi mă las cârmuit / condus / guvernat de Duhul Sfânt), ori îmi fac pe plac mie însumi.
Adevărul central
Atunci când ne referim la cârmuirea Duhului Sfânt trebuie să ştim că uneori Duhul Sfânt ne opreşte, alteori nu ne dă voie să facem ceva, dar tot EL este CEL care ne şi vorbeşte într-un mod foarte clar atunci când vrem să facem voia LUI.
În cadrul prezentului studiu, vom observa :
- ce înseamnă a cârmui ?
- cum învăţ să mă las cârmuit de Dumnezeu, prin Duhul Sfânt ?
- cum ajung să am parte de cârmuirea Duhului Sfânt.
I. Ce înseamnă a cârmui ?
Definiţie :
A cârmui înseamnă :
„1 A conduce cu ajutorul cârmei. 2-3 A (se) conduce”. (MDA2, 2010)
În II Corinteni 11 : 25 – 26, apostolul Pavel (care a călătorit foarte mult cu corăbiile) a scris :
„ … de trei ori s-a sfărâmat corabia cu mine; o noapte şi o zi am fost în adâncul mării. Deseori am fost în călătorii, în primejdii pe râuri …”).
El care era un foarte bun cunoscător al circulaţiei maritime, (a se vedea Fapte 27 : 9 – 21), le-a scris creştinilor din Galatia :
„Zic, dar : umblaţi cârmuiţi [gr. peripateite, “umblaţi / mergeţi după” Duhul, adică „lăsaţi Duhul să vă ghideze viaţa”] de Duhul şi nu împliniţi poftele firii pământeşti”. (Galateni 5 : 16)
În Biblie credinciosul este comparat şi cu :
- o corabie care
- era condusă printr-o cârmă, (care este echivalentul volanului),
- de către un cârmaci.
Să observăm două versete în care se vorbeşte despre :
1. corabie : „ … ca să nu mai fim copii, plutind încoace şi încolo, purtaţi de orice vânt de învăţătură, prin viclenia oamenilor şi prin şiretenia lor în mijloacele de amăgire …”. (Efeseni 4 : 14)
2. cârmă : „Iată, şi corăbiile, cât de mari sunt, şi, măcar că sunt mânate de vânturi iuţi, totuşi sunt cârmuite de o cârmă foarte mică …”. (Iacov 3 : 4)
3. cârmaci : „Iată, şi corăbiile, cât de mari sunt, şi, măcar că sunt mânate de vânturi iuţi, totuşi sunt cârmuite de o cârmă foarte mică, după gustul cârmaciului”. (Iacov 3 : 4)
Apostolul Pavel s-a lăsat cârmuit de Duhul Sfânt, iar pasajul biblic din Fapte 16 : 1 – 10, descrie exact acest aspect foarte important pentru credinciosul care vrea să facă voia Lui Dumnezeu. Numai Duhul Sfânt mă poate cârmui / conduce pentru a şti când să vorbesc, cui să vorbesc şi când să tac.
Dacă privim creştinul ca fiind o corabie, am putea spune că Duhul Sfânt este asemenea cârmaciului, care direcţionează viaţa credinciosului, care alege să I Se supună.
STUDII ASEMĂNĂTOARE :
[Sursa foto : pinterest.com]