Batjocorirea Domnului Isus, (II) Batjocoritorii [Marcu 15.29-32]

Florin

I. Batjocoritorii

„Trecătorii îşi băteau joc [gr. eblasphēmoun, îl calomniau] de El, dădeau din cap şi ziceau : „Uă ! Tu, care

  • strici Templul şi-l zideşti la loc în trei zile,
  • mântuieşte-Te pe Tine însuţi şi
  • coboară-Te de pe cruce !”. (Marcu 15 : 29 – 30)

În cartea Iov (la capitolul 12 : 5) găsim scrise aceste cuvinte :

„Dispreţ în nenorocire ! – iată zicerea celor fericiţi : dă brânci cui alunecă cu piciorul !”

Oare de aceasta are nevoie cel căzut, să primească un brânci, să se ducă mai la vale ? Este evident că nu …

Brânca este mâna. A îmbrânci înseamnă a împinge pe cineva cu putere (cu violenţă).

Să observăm cele trei verbe care sunt folosite în pasajul din Marcu 15 : 29 – 32.

1. Calomnia

„Trecătorii îşi băteau joc [gr. eblasphēmoun, îl calomniau] de El, dădeau din cap şi ziceau : „Uă ! Tu, care strici Templul şi-l zideşti la loc în trei zile, 30 mântuieşte-Te pe Tine însuţi şi coboară-Te de pe cruce !” … ”. (Marcu 15 : 29 – 30)

În pasajul Biblic este folosit gr. blasphémeó (v. 29). Cuvântul provine din blax, “încet, lent” și phμmē , “reputație, faimă”) şi se poate traduce cu a refuza să recunoască bine.

A blasfemia înseamnă practic a inversa valorile morale. Conform NODEX (2002) blasfemia este un : „Act de defăimare a lucrurilor considerate sfinte (sau demne de un respect deosebit”.

A calomnia înseamnă : „A spune, pe socoteala cuiva, lucruri rele, neadevărate, discreditându-l în onoarea și reputația sa”. (Dex)

2. Bătaia de joc

„Tot astfel şi preoţii cei mai de seamă, împreună cu cărturarii, îşi băteau joc [gr. empaizontes, îl batjocoreau / ridiculizau] de El între ei şi ziceau :

  • „Pe alţii i-a mântuit, şi
  • pe Sine însuşi nu Se poate mântui ! Hristosul, Împăratul lui Israel,
  • să Se coboare acum de pe cruce, ca să vedem şi să credem !” (Marcu 15 : 31 – 32)

Cel de-al doilea verb folosit (în v. 31) este gr. empaizontes. Empaízō este format din ro “în” şi paízō “joacă”, poate fi tradus cu : a se juca ca un copil sau „a-şi bate joc”.

În limba română a-ţi bate joc, înseamnă „a-ţi râde de cineva”.

3. Insulta

„Cei răstigniţi împreună cu El, de asemenea, îşi băteau joc [gr. ōneidizon, îl insultau”] de El”. (Marcu 15 : 32)

Cel de-al treilea cuvânt folosit este gr. oneidízō (v. 32) înseamnă a insulta, a da vina (a creea ruşine). A privi pe cineva ca fiind vinovat şi prin urmare îşi merită pedeapsa.

Cel ce face aşa ceva se poate baza pe un fapt real, (a se vedea Matei 11 : 20 unde scrie că : „Atunci Isus a început să mustre cetăţile în care fuseseră făcute cele mai multe din minunile Lui, pentru că nu se pocăiseră”) sau pe ipoteze incorecte.

În limba română, a insulta înseamnă :

„A aduce cuiva o insultă ; a ofensa, a jigni”. (Dex)

Insulta este un :

„Atac prin vorbe sau, mai rar, prin fapte împotriva unei persoane, cu intenția de a o umili, de a o înjosi”. (DLRC) 

STUDII ASEMĂNĂTOARE :

[Două studii despre bătaia de joc pot fi citite :

  1. aici / 2 Petru 2:10-13, Batjocoritorii (I)

  2. iar partea a doua aici : 2 Petru 2:10-13, Batjocoritorii, II].