Aici şi acum este timpul întoarcerii la Dumnezeu
Psalmul 34 : 5 „Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, şi nu ţi se umple faţa de ruşine”.
1. Timpul : „Când îţi întorci privirile …”.
2. Decizia întoarcerii (actul voinţei) : „îţi întorci”.
3. Dumnezeu sau Când Isus devine ţinta vieţii tale : „îţi întorci privirile spre El”.
Adevărul central
În special pentru omul nemântuit există în viaţă o zi a cercetării (I Petru 2 : 12), un timp precis stabilit în care omul se poate întoarce la Domnul, deoarece Duhul Sfânt îl cheamă într-un mod personal să vină la Dumnezeu prin intermediul oamenilor Lui !
I. Timpul
„Când îţi întorci privirile”.
În Marcu 10 : 49 scrie că : „Isus S-a oprit şi a zis : „Chemaţi-l !” Au chemat pe orb şi i-au zis : „Îndrăzneşte, scoală-te, căci te cheamă.” …”. Aici este descris răspunsul Divin la cererea omului şi răspunsul omului la chemarea Divină !
„Orbul şi-a aruncat haina ; a sărit şi a venit la Isus. Isus a luat cuvântul şi i-a zis : „Ce vrei să-ţi fac ?” „Rabuni”, I-a răspuns orbul, „să capăt vederea.” Şi Isus i-a zis : „Du-te, credinţa ta te-a mântuit.” Îndată orbul şi-a căpătat vederea şi a mers pe drum după Isus”. (Marcu 10 : 51 – 52)
II. Decizia întoarcerii la Isus
„Când îţi întorci privirile spre El …”.
În Apocalipsa 3 : 20 sunt scrise cuvintele Domnului Isus :
„Iată Eu stau la uşă şi bat. Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el, voi cina cu el, şi el cu Mine”.
EL are iniţiativa luării legăturii cu omul dar depinde de voinţa omului dacă acceptă sau nu să-l primească pe Isus în viaţa lui ca Domn şi Mântuitor.
Iar de aşa ceva un om nu are parte oricând (să fie Isus chiar la uşa casei lui şi să bată în ea) şi niciodată nu poţi şti cât va sta Isus să aştepte afară pe omul care trăieşte în lumea lui şi tot amână împăcarea cu Dumnezeu !
III. Dumnezeu
„Când îţi întorci privirile spre El, te luminezi de bucurie, şi nu ţi se umple faţa de ruşine”.
Nu spune : „Când îţi întorci privirea” ci : „Când îţi întorci privirile”, nu se referă doar la o privire (la singular) ci la priviri repetate (la plural).
Aceasta înseamnă o întoarcere la El cu totul, o schimbare a direcţiei de mers şi o concentrare a vieţii asupra Lui Isus. Omul respectiv se îndreaptă zi de zi înspre Isus, spre Cer, spre Casă, spre tatăl, prin Duhul Sfânt.
În Evrei 2 : 17 – 3 : 1 scrie despre Domnul Isus :
„Prin urmare, a trebuit să Se asemene fraţilor Săi în toate lucrurile, ca să poată fi, în ce priveşte legăturile cu Dumnezeu, un Mare Preot milos şi vrednic de încredere, ca să facă ispăşire pentru păcatele norodului. Şi, prin faptul că El însuşi a fost ispitit în ceea ce a suferit, poate să vină în ajutorul celor ce sunt ispitiţi.
De aceea, fraţi sfinţi, care aveţi parte de chemarea cerească, aţintiţi-vă privirile la Apostolul şi Marele Preot al mărturisirii noastre, adică Isus …”.