87. ÎNVĂŢĂTURĂ DIN SCRIPTURĂ
I Podcast I Pasaj Biblic : Matei 12 : 37 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 28 Martie 2022 I
I. Când ai păcătuit recunoaşte-ţi vina imediat
Chiar şi un om spiritual ca Ilie atunci când a fost întrebat de Dumnezeu : „Ce faci tu aici, Ilie ?” nu răspunde : „Stau …” sau altceva de genul acesta.
Este greu să spui cu gura ta adevărul din inimă chiar şi faţă de Dumnezeu. Nici Adam nu a răspuns direct la întrebarea : „Unde eşti ?” Corect ar fi fost un răspuns de genul : „Sunt aici după pom …”.
Domnul ne adresează întrebările LUI nu pentru că nu ar şti unde suntem (la un moment dat) ci pentru a ne da şansa recunoaşterii greşelii şi implicit a împăcării cu EL. Omul în schimb uneori foloseşte prezenţa LUI Dumnezeu pentru a se îndepărta de EL.
Ce l-a făcut pe Adam să ajungă în afara Grădinii Edenului ? Faptul că nu şi-a recunoscut vina ci a dat vina pe soţia lui, iar DOMNUL a luat în seamă cuvântul spus de el.
A mers la Eva dar ea a dat vina pe şarpe. Şi Dumnezeu a ţinut cont şi de cuvintele femeii şi S-a dus la şarpe pentru că este scris că:
„ ... din cuvintele tale vei fi scos fără vină, şi din cuvintele tale vei fi osândit”. (Matei 12 : 37)
Odată ajuns la cel rău, Dumnezeu însă nu a mai pus nicio întrebare ci l-a blestemat direct pentru că şarpele nici nu mai avea pe cine să dea vina deoarece el însuşi este sursa relelor.
Dar pedepsele au fost date imediat după aceea şi pentru femeie şi pentru bărbat. De ce ? Deoarece n-au cunoscut „ceasul cercetării” LUI Dumnezeu, timpul harului pentru ei !
II. Domnul ISUS nu a venit să dea vina pe cineva, ci pentru ca EL să poarte vina (să-i ia omului păcatul şi să-i dea în schimb iertarea)
Dar Domnul Isus poartă doar vina celui ce recunoaşte că a greşit. Însă nici Adam, nici Eva însă nu se considerau vinovaţi … iar aceasta i-a îndepărtat de Dumnezeu.
În Geneza 2 : 17, Dumnezeu i-a spus lui Adam :
„ … În ziua în care vei mânca … vei muri …”, iar noi atunci când citim aceste cuvinte înţelegem că totul s-a sfârşit.
Dar prin cuvintele acestea DOMNUL le-a spus care este efectul neascultării, (pentru că acesta a fost de fapt păcatul lui Adam, conform cu Romani 5 : 17).
Dar tot în epistola către Romani în acelaşi capitol se vorbeşte şi despre ascultare precum şi despre beneficiile ei. Noi uităm însă că Dumnezeu poate să şi învieze morţii (şi de fapt aşa l-a şi primit Avraam pe Isaac înapoi : „ca înviat din morţi”).
Dar Isaac nu a fost mort decât în mintea lui Avraam. La fel Adam nu a decedat fizic ci din punct de vedere spiritual. Problemele lui erau spirituale.
Reabilitarea se poate face dar omul trebuie să-L cunoască pe Dumnezeu aşa cum este : EL iartă pe cel care vine la EL, deaceea spune :
„Şi nu vreţi să veniţi la MINE, ca să aveţi viaţa”. (Ioan 5 : 40)
Nici Ilie, nici Adam, nici Eva n-au venit ei la Dumnezeu ci tot Domnul a venit la ei, fiindcă EL este Cel Care ne iubeşte tot timpul şi de la început i-a dat omului un timp suficient pentru pocăinţă !
III. Foloseşte timpul pentru a te apropia tot mai mult de Dumnezeu
Dumnezeu i-a spus lui Adam că va muri : „În ziua …” (nu ,,în ora”, sau „în minutul”) „în care vei mânca”. A fost un timp planificat pentru pocăinţă dar pe care Adam nu l-a folosit pentru pocăinţă. Acelaşi timp îl avem şi noi : azi, aici şi acum.
Pentru Domnul Isus, omul este o fiinţă unică. Se poartă cu cel aflat în nevoie de parcă ar fi singurul om pe care-L are ! În Matei (12 : 11 – 12) scrie :
„Cine este omul acela dintre voi care, dacă are o oaie, şi-i cade în groapă, în ziua Sabatului, să n-o apuce şi s-o scoată afară ? Cu cât mai de preţ este deci un om decât o oaie ?” Domnul ŞI-a făcut timp pentru om chiar şi în ziua liberă …
Copilul Samuel nu era prea spiritual dar lui îi vorbea DOMNUL. Noi suntem „spirituali” dar unora nu ne prea vorbeşte DOMNUL deoarece avem un alt fel de spiritualitate.
Despre Samuel aflăm că el „era culcat în Templul Domnului, unde era chivotul lui Dumnezeu” (I Samuel 3 : 3). Cum am spune noi : dormea în biserică (dacă se poate spune aşa) dar el şi locuia acolo.
Era locuinţa lui, precum era şi a Lui Dumnezeu. Ei erau singurii locuitori. Ceilalţi erau vizitatori. O ţară de vizitatori ai prezenţei LUI. Şi noi poate ÎL vizităm uneori, dar nu stăm prea mult cu EL pentru că altfel nu am avea timp suficient pentru noi …
Acesta şi este unul dintre motivele neauzirii consistente a Cuvântului Lui Dumnezeu : timpul insuficient petrecut cu Domnul Isus.
Dar un alt motiv constă în faptul că Dumnezeu uneori tocmai noaptea ÎI vine să vorbească. Chiar atunci când oamenii dorm. Are alt fus orar, alt ceas, alt timp … un cu totul alt-fel de timp.
În Ioan 7 : 6 scrie că : „Isus le-a zis : „
Vremea Mea n-a sosit încă, dar vouă vremea totdeauna vă este prielnică”.
Noi oamenii trăim toţi pe acelaşi pământ. Avem aceleaşi hotare ale vietii pe care le ştim : 80 de ani, „pentru cei mai tari” (Psalmul 90 : 10)
Dar acest timp trece indiferent de felul în care-l folosim, bine, rău sau îl risipim. Cel înţelept foloseste timpul pentru a se apropia de Dumnezeu !
„Doamne ajută-mă şi pe mine ca zi de zi să mă apropii tot mai mult de Tine iar Tu să trăieşti prin mine ! Amin !”
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download