53. CE SE VEDE AZI !
I Podcast I Pasaj Biblic : Geneza 50 : 20 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 22 Februarie 2022 I
După moartea lui Iacov, Iosif referindu-se la vânzarea lui (petrecută cu mulţi ani în urmă) le-a spus fraţilor lui : „Voi, negreşit, v-aţi gândit să-mi faceţi rău : dar Dumnezeu a schimbat răul în bine, ca să împlinească ceea ce se vede azi, şi anume, să scape viaţa unui popor în mare număr”. (Geneza 50 : 20)
Întrebarea este :
„Când a fost acel azi, în viaţa lui Iosif ?”
Iosif a fost vândut când avea şaptesprezece ani (Geneza 37:2). La treizeci de ani a fost ridicat în grad (cap. 41 : 46). În Geneza 45 : 11, le-a spus fraţilor, că vor mai fi cinci ani de foamete ! Iar în capitolul 41 : 26 – 30, se vorbeşte de 14 ani, adică şapte ani de belşug plus şapte ani de foamete.
Când Iosif le-a spus că vor mai fi cinci ani de foamete (din 14 ani câţi erau de toţi) ; înseamnă că erau trecuţi deja nouă ani, la întâlnirea lor. Deci el avea 30 + 9 = 39 de ani, în Geneza 45 : 11. Iacov a mai trăi şaptesprezece ani după venirea lui în Egipt, (Geneza 47 : 28).
Deci 39 + 17 = 56 de ani avea Iosif când a spus cuvintele din Geneza 50 : 20 ! De la şaptesprezece ani, câţi avea când a fost vândut, erau trecuţi exact 39 de ani !
Deci, după 39 de ani, după ce-a fost vândut, Iosif a putut să spună că : „Dumnezeu a schimbat răul în bine … !”
În momentul vinderii lui, este clar că Iosif nu a putut să spună aceste cuvinte ! Atunci a trăit prin credinţă, exact cum este scris în Proverbe 3 : 6 : „Recunoaşte-L în toate căile tale …”, sau poate ar fi citat Romani 8 : 28, (dacă ar fi fost scris) … Aceste versete sunt de un real folos pentru creştinii care trec prin încercări.
Există în viaţă, lucruri pe care, noi nu le putem înţelege acum, azi (exact ca în cazul lui Petru) ! Domnul Isus a trebuit să-i spună lui Petru : „Ce fac Eu, tu nu pricepi acum, dar vei pricepe după aceea.” (Ioan 13 : 7)
Acel după aceea poate însemna mulţi ani, poate 39 de ani (ca în acest caz, adică zeci de ani), cum a fost în cazul lui Iosif, sau al orbului din naştere despre care scrie apostolul Ioan în capitolul 9) …
Azi-ul de acum poate fi înţeles de-abia într-un Azi de peste mulţi ani. Nouă nu ni se cere să pricepem tot ce ni se întâmplă în viaţă. Aceasta ar fi o „umblare prin vedere”.
Trebuie să cred că situaţia prin care trec acum este permisă de Dumnezeu şi trebuie să mai cred şi faptul că EL îngăduie în viaţa mea, ce este nevoie pentru binele meu. Dar trebuie să menţionăm că tot pentru bine este şi „ răul” !
Şi mai trebuie făcută o observaţie. În Geneza 46 : 3 – 4, Domnul i-a spus lui Iacov :
„ … Nu te teme să te pogori în Egipt, căci acolo te voi face să ajungi un neam mare. EU Însumi MĂ voi pogorî cu tine în Egipt, şi EU Însumi te voi scoate iarăşi de acolo ; iar Iosif îţi va închide ochii.”
Iacov ar fi putut spune (pe drept cuvânt) :
„Doamne ai ştiut de-atâţia ani că Iosif trăieşte şi nu mi-ai spus nimic până acum … când oricum, peste puţin timp îl voi revedea !”
Cu ani în urmă, atunci când a fost înştiinţat de moartea lui Iosif, despre Iacov scrie în Geneza 37 : 35 că :
„Toţi fiii şi toate fiicele lui au venit ca să-l mângâie”, dar „el nu voia să primească nicio mângâiere, ci zicea : „Plângând mă voi pogorî la fiul meu în locuinţa morţilor.” Şi plângea astfel pe fiul său.”
Şi totuşi Domnul nu i-a spus cuvintele de descoperire de care avea nevoie, deşi Dumnezeu ştia adevărul ! Îl putea scuti de anii de durere !
Concluzii
- Prin despărţirea de Iosif, un scop al Lui Dumnezeu, a fost (ca şi în cazul lui Avraam), să-l dezlipească de fiul la care ţinea prea mult. În Geneza 44 : 30 scrie despre Beniamin : „băiatul de sufletul căruia este nedeslipit sufletul lui !” (a lui Iacov). Însă în urmă cu ani de zile pe când trăia şi Iosif, el era preferatul tatălui : „Israel iubea pe Iosif mai mult decât pe toţi ceilalţi fii ai săi, pentru că îl născuse la bătrâneţe” (Geneza 37 : 3) deşi Beniamin era născut după Iosif. Beniamin era cel mai mic şi aveau şi aceeaşi mamă, pe Rahela. Şi totuşi, sufletul tatălui era lipit de Iosif. Lui i-a făcut o haină mai deosebită, iar greşeala lui a fost că i-a făcut o „haina pestriţă”, numai lui nu şi tuturor fraţilor lui.
- Prin vânzarea lui Iosif, Domnul i-a transformat şi pe fraţii lui. Ceea ce au făcut ei în momentul respectiv a fost pentru sufletele lor un păcat apăsător pe care l-au purtat în sufletele lor 22 de ani. În Geneza 42 : 21 – 22 este notată care era starea lor sufletească şi în acele momente. Este exact cum avea să spună în mod profetic Moise : „ … să ştiţi că păcatul vostru vă va ajunge”. (Numeri 32 : 23) [De aceea este bine să nu las „să apună soarele peste păcatul meu” ci să-mi cer iertare în aceeaşi zi în care am greşit (a se vedea Efeseni 4 : 26)] Iar această mustrare interioară le-a adus pocăinţa, regretul şi transformarea vieţilor lor.
- Un alt scop, al Domnului, a fost şi încercarea credinţei lui Iosif. „ … până … l-a încercat Cuvântul Domnului”. (Psalmul 105 : 19)
Şi acest fel al Domnului de-a se purta cu cel credincios este valabil şi pentru noi. Nu vom şti decât cândva câte domenii ale vieţii ne sunt transformate de Domnul Isus printr-o încercare.
Iar acel cândva când vom înţelege poate va fi doar în cer !
Dumnezeu să fie binecuvântat ! Amin !
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download