48. BOGĂŢIILE PREA MARI
I Podcast I Pasaj Biblic : Geneza 36 : 6 – 8 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 17 Februarie 2022 I
În cartea Geneza 36 : 6 – 8 scrie că : „Esau şi-a luat nevestele, fiii şi fiicele, toată lumea din casă, turmele, toate vitele şi toată averea pe care şi-o agonisise în ţara Canaan şi s-a dus într-o altă ţară, departe de fratele său Iacov.
Căci bogăţiile lor erau prea mari ca să poată locui împreună, şi ţinutul în care locuiau ca străini nu le mai putea ajunge din pricina turmelor lor. Esau s-a aşezat pe muntele Seir. Esau înseamnă Edom”. Practic s-a repetat istoria din familie ! Să ne amintim ce s-a întâmplat cândva.
În Geneza capitolul 13 : 1 – 6 scrie că :
„Avram s-a suit din Egipt în ţara de la miazăzi, el, nevasta sa şi tot ce avea, împreună cu Lot. Avram era foarte bogat în vite, în argint şi în aur. Din ţara de la miazăzi s-a îndreptat şi a mers până la Betel, până la locul unde fusese cortul lui la început, între Betel şi Ai, în locul unde era altarul pe care-l făcuse mai înainte.
Şi acolo, Avram a chemat Numele Domnului. Lot, care călătorea împreună cu Avram, avea şi el oi, boi şi corturi. Şi ţinutul acela nu-i încăpea să locuiască împreună ; căci averile lor erau aşa de mari, încât nu puteau să locuiască împreună”.
Şi bineînţeles că au contat averile, nu să locuiască împreună, deşi în Biblie scrie :
„Iată, ce plăcut şi ce dulce este să locuiască fraţii împreună !” (Psalmul 133 : 1)
Bogăţiile ne despart, ne îndepărtează unii de alţii, pe cei din aceeaşi familie, (aceasta este ideea principală a pasajelor citate), dar oare sărăcia ne uneşte ? Legăturile umane sunt mai bune … sunt mai apropiaţi unii de alţii, cei săraci ?
Depinde de apropierea fiecăruia de Domnul !
De fapt, ce este mai important pentru sufletul omenesc ? Dragostea, relaţia bună, din punctul de vedere interior, sau banii şi lucrurile pe care ni le putem cumpăra cu bani ?
Ce-a ales Esau ? Separarea pentru a avea şi mai mulţi bani !
De fapt, cât ar fi limita maximă, care trebuie atinsă, până unde trebuie să meargă un om, pentru ca sufletul lui să fie mulţumit cu cât are şi să spună : Am suficient. Punct ?!
Aproape de aşa ceva, era bogatul despre care spunea Domnul Isus în Luca 12 : 19, care a intenţionat să spună următoarele cuvinte :
„ … voi zice sufletului meu : „Suflete, ai multe bunătăţi strânse pentru mulţi ani ; odihneşte-te, mănâncă, bea şi înveseleşte-te !”
Era foarte aproape de atingerea ţelului interior pe care şi l-a propus. Când ? La capăt de drum, la sfârşitul vieţii ! Avea de gând să se odihnească, să mănânce bine, la timp etc.
Să se bucure de viaţă … numai că a aflat că nu mai are viaţă ! Dumnezeu i-a decis sfârşitul, aşa că era aproape de moarte ! Cine ştie cât a rămas din contorul vieţii personale … cât mai are de trăit ?
Dar, aşa este omul … aleargă până la moarte, după mai mult şi nu se bucură de cât are şi de ceea ce deja are ! Nu seamănă oare cu ispita primilor oameni, a Evei şi-a lui Adam ?
Aveau 99,99 % poate din pomii din grădină ! Le-a ajuns ? Nu, deoarece mai lipsea din numărul total … un pom. Şi pentru un pom, pe care nu îl aveau, nu s-au putut bucura de tot ce aveau şi care era oricum, mult mai mult decât le trebuia !
Aceasta este ispita xeroxată a celui rău. O copie personalizată a propriilor dorinţe de mai mult, pe care le are el şi ştie foarte bine că nu se pot realiza, dar caută să-i atragă în cursa propriei decăderi, pe cei ce vor să îl asculte !
Un om în vârstă, cu puţin timp înainte de a muri, (deşi a fost un deces neaşteptat, pentru că el se simţea bine), îmi spunea :
„Pot să mânânc cu două guri ? Pot să mă îmbrac cu două costume deodată ?”
Goana după vânt ! Însă exact goana noastră după vânt, formează un curent de aer, care îndepărtează şi mai mult de noi, vântul pe care-l urmărim ! Singuri ne îndepărtăm de ţelul urmărit, prin dorinţele nesupuse voii lui Dumnezeu !
Oare nu este o bătaie de joc ? Când cei doi fraţi, Iacov şi Esau nu aveau destul, s-au iscat problemele între ei. Au trecut douăzeci de ani şi au ajuns să se împace. Dar după ce relaţiile dintre ei se refăcuseră, s-au distanţat unul de celălalt pentru că deja aveau prea mult şi este clar că Esau voia şi mai mult !
Dacă citim Biblia şi ÎL rugăm pe Dumnezeu, El ne poate vorbi personal şi ne dă puterea de-a ne bucura azi şi acum, cu ce suntem şi ceea ce avem !
În Evrei 13 : 5 scrie :
„Să nu fiţi iubitori de bani. Mulţumiţi-vă cu ce aveţi, căci El însuşi a zis : „Nicidecum n-am să te las, cu niciun chip nu te voi părăsi”. Amin !
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download