353. HARUL ȘI ADEVĂRUL
I Podcast I Pasaje Biblice : Ioan 1 : 14 – 18 I Ioan 2 : 13 – 25 I Ioan 8 : 11 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 19 Decembrie 2022 I
Pentru început să reamintim faptul că apostolul Ioan a scris despre har, adevăr și slavă prin ele noi cunoscându-L mai bine pe Dumnezeu.
Iar pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu (atât cât ne este dat de Sus bineînțeles) trebuie să-L cunoaștem mai întâi pe Domnul Isus, iar EL este caracterizat prin aceste cuvinte : harul, adevărul și slava.
Dumnezeu în Harul Lui poate acorda iertarea cuiva care a păcătuit dar aceasta îl va responsabiliza ca pe viitor să nu mai cadă în același păcat.
Dar tot Har este și atunci când Dumnezeu acționează cu severitate. Scopul este același și anume trezirea la realitate a celui care a păcătuit doar că metoda folosită este alta și anume : acțiunea în forță
În Ioan 1 : 14 – 18, apostolul Ioan a notat :
„Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întocmai ca slava Singurului născut din Tatăl. – Ioan a mărturisit despre El, când a strigat :
„El este Acela despre care ziceam eu : „Cel ce vine după mine este înaintea mea, pentru că era înainte de mine”. – Şi noi toţi am primit din plinătatea Lui şi har după har ; căci Legea a fost dată prin Moise, dar harul şi adevărul au venit prin Isus Hristos.
Nimeni n-a văzut vreodată pe Dumnezeu ; singurul Lui Fiu, care este în sânul Tatălui, Acela L-a făcut cunoscut.”
L-a făcut cunoscut însemnând de fapt : „Așa este Dumnezeu”. Cum ? Plin de har și de adevăr. Astăzi vom reaminti o altă formă sub care s-au manifestat atât harul cât și adevărul Lui Dumnezeu.
Tot apostolul Ioan a mai notat că la un moment dat : „Paştile iudeilor era aproape ; şi Isus S-a suit la Ierusalim.
În Templu a găsit pe cei ce vindeau boi, oi şi porumbei, şi pe schimbătorii de bani şezând jos. A făcut un bici de ştreanguri şi i-a scos pe toţi afară din Templu, împreună cu oile şi boii ; a vărsat banii schimbătorilor şi le-a răsturnat mesele. Şi a zis celor ce vindeau porumbei : „Ridicaţi acestea de aici şi nu faceţi din Casa Tatălui Meu o casă de negustorie.”
Ucenicii Lui şi-au adus aminte că este scris : „Râvna pentru Casa Ta Mă mănâncă pe Mine.” Iudeii au luat cuvântul şi I-au zis : „Prin ce semn ne arăţi că ai putere să faci astfel de lucruri ?”
Drept răspuns, Isus le-a zis : „Stricaţi templul acesta, şi în trei zile îl voi ridica.” Iudeii au zis : „Au trebuit patruzeci şi şase de ani, ca să se zidească Templul acesta, şi Tu îl vei ridica în trei zile ?”
Dar El le vorbea despre templul trupului Său. Tocmai de aceea, când a înviat din morţi, ucenicii Lui şi-au adus aminte că le spusese vorbele acestea şi au crezut Scriptura şi cuvintele pe care le spusese Isus.
Pe când era Isus în Ierusalim, la praznicul Paştilor, mulţi au crezut în Numele Lui ; căci vedeau semnele pe care le făcea. Dar Isus nu Se încredea în ei, pentru că îi cunoştea pe toţi.
Şi n-avea trebuinţă să-I facă cineva mărturisiri despre niciun om, fiindcă El însuşi ştia ce este în om”. (Ioan 2 : 13 – 25)
Aici este consemnat un alt aspect : Domnul Isus vede ce facem dar ne cunoaște și inima cu care înfăptuim sau motivația pe care o avem când acționăm într-un anumit fel.
Apostolul Ioan a notat clar faptul că atunci când a mers la Templul din Ierusalim, Domnul Isus : „a găsit pe cei ce vindeau boi, oi şi porumbei, şi pe schimbătorii de bani”. (Ioan 2 : 14) Altfel spus, i-a căutat și i-a găsit tocmai pentrucă voia să facă în Casa Tatălui Lui o schimbare.
Probabil că acest comerț se practica de mai multă vreme, iar acolo deja era o piață, era un loc în care veneau cumpărătorii, dar ei nu știau că Dumnezeu, în harul Lui a decis să le spună adevărul despre cum vede EL ceea ce făceau ei.
Iar pentru aceasta a acționat în forță. A folosit biciul și puterea. Era tot Domnul Isus care cu altă ocazie avea să fie plin de milă față de femeia care este clar că a fost urmărită pentru a fi prinsă exact când făcea păcatul (doar că la judecata Domnului Isus ar fi trebuit să fie adus și bărbatul).
Dar, să revenim. Tot Domnul Isus care atunci Și-a arătat Harul sub forma iertării condiționate de încetarea de-a mai păcătui, în cazul descris de Ioan, Domnul Isus Și-a arătat Harul sub o altă formă și anume sub forma judecății pe loc.
Ce învățăm de aici? Faptul că Dumnezeu este suveran și El decide cum acționează în cazul unuia și cum va reacționa față de păcatul altuia.
În ambele situații, Domnul Isus a luat o decizie clară iar omul în cauză a luat o lecție. Dar în viață este ca la școală. Elevul aude lecția dar aceasta nu înseamnă și faptul că o învață.
Faptul că Dumnezeu îmi dă o lecție și mă învață ceva nou despre EL și cum este EL nu înseamnă și faptul că eu voi învăța ceva din ce mi s-a întâmplat.
În concluzie trebuie accentuat foarte clar acest adevăr. Harul este ca un cec în alb pe care Dumnezeu îl oferă. Doar că oferta nu este valabilă pentru oricine, oricând, în orice condiții.
Viitorul unui om depinde în primul rând de alegerea Lui Dumnezeu dar ține foarte mult și de decizia omului. Femeii prinse în preacurvie, Domnul Isus i-a spus : „Nici Eu nu te osândesc. Du-te, şi să nu mai păcătuieşti.” … ”. (Ioan 8 : 11) Nu știm însă care a fost continuarea.
Vom încheia prezenta meditație, repetând afirmația anterioară : „Harul Lui Dumnezeu este asemenea unui cec în alb pe care Dumnezeu îl ține în mână dar EL decide cui să i-l ofere”.
Fie ca viața ta să fie una dintre beneficiarele Harului îmbelșugat al Lui Dumnezeu ! Amin !
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download