I Podcast I Pasaj Biblic : Cartea Iona şi Luca 14 : 18 – 21 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I
I 04 Februarie 2022 I
Şi Iona cel modern fuge de Dumnezeu cu vaporul, cu avionul sau … cu motivul ! Contează oare că în loc de corabie folosesc motive şi scuze de genul celor din Evanghelia după Luca 14 : 18 – 20 ?
Din punctul Domnului de vedere nu contează, iar punctul meu de vedere … nu contează. Motive de calitate putem produce şi reproduce, dar Dumnezeu nu are nevoie de motivele şi motivaţiile noastre, ci de ascultarea noastră.
Câteva gânduri din cartea Iona :
I. Neascultarea imediată de Dumnezeu, se plăteşte
În cartea Evrei 2 : 2 scrie că :
„ … orice abatere şi orice neascultare şi-a primit o dreaptă răsplătire”.
Să observăm trei exemple din Biblie :
- Lot. Lui Lot, Domnul îi spune : „Scapă la munte” (Geneza 19 : 17) … dar el nu ştia cum să scape de munte. Aş dori să-mi scap viaţa, dar aşa cum îmi place mie.
- Esau. La fel ca Esau suntem şi noi : avem mai multe drepturi (ale omului) decât obligaţii. Ce-ar fi dacă Domnul s-ar comporta cu noi aşa cum ne comportăm noi uneori cu El ?
- Iona. Oare nu era un alt prooroc în tot Israelul !? De ce a ales Dumnezeu să se folosească tocmai de Iona ? Poate pentru că el avea o nevoie acută de disciplinare …
Iona, în neascultarea lui este un prototip. Orice creştin sincer atunci când se uită în oglindă … îl vede pe Iona. Fiecare creştin, până la un anumit moment din viaţă, este un Iona cel puţin pentru un timp, dacă nu, chiar pentru întreaga viaţă.
La ora actuală Iona poate purta multe nume … în general, nume din registrul de membri al bisericii Domnului Isus. Iona este şi tânăr dar poate fi şi bătrân.
Istoria biblică se poate rezuma ca fiind istoria Iona -ilor mai vechi sau mai noi. Ca şi ei învăţăm să ne supunem Domnului prin viaţa zilnică sau silnică !
II. Ascultarea se învaţă şi prin suferinţă
Despre Domnul Isus scrie că :
„El este Acela care, în zilele vieţii Sale pământeşti, aducând rugăciuni şi cereri cu strigăte mari şi cu lacrimi către Cel ce putea să-L izbăvească de la moarte, şi fiind ascultat, din pricina evlaviei Lui, măcar că era Fiu, a învăţat să asculte prin lucrurile pe care le-a suferit” (Evrei 5 : 7 – 8), deşi Domnul Isus nu a fost neascultător, ci dimpotrivă a fost ascultător până la moarte. În Filipeni 2 : 8, scrie apostolul Pavel despre Domnul Isus :
„La înfăţişare a fost găsit ca un om, S-a smerit şi S-a făcut ascultător până la moarte, şi încă moarte de cruce”.
Dacă până şi Domnul Isus, a avut nevoie să înveţe ascultarea prin lucrurile pe care le-a suferit, şi a învăţat lecţiile ascultării, cu atât mai mult noi vom avea parte de testarea ascultării faţă de voia Lui.
Şi reamintim ce nu trebuie să uităm vreodată şi anume faptul că Domnul a fost ascultător până la moarte şi Lui nu I S-a decis să aibă parte de-o moarte uşoară, ci de una foarte grea : moartea de cruce. La ceea ce a trebuie să înveţe în viaţă I s-a adăugat încă ceva : o moarte grea.
Dar aşa este şi astăzi. După o viaţă de ascultare şi azi sunt creştini care ajung la Domnul Isus tot printr-o moarte care vine după multe suferinţe. Ascultarea se învaţă practic de la Cel care ne predă zilnic lecţiile ascultării.
Corabia motivelor de îndepărtare faţă de El şi astăzi are bilete de vânzare precum şi locuri libere. Nu trebuie să uit că locul lui Iona a rămas liber. Dar este o greşeală foarte mare să-mi cumpăr un astfel de bilet al neascultării, deoarece şi pentru mine poate exista un sorţ nefavorabil, un peşte, un ţărm, precum şi o umbră falsă, toate precedate de vreo furtună şi urmate de vreun vierme care roade [adăposturile imaginare].
Vântul uscat şi soarele de fapt arată exact unde este problema credinciosului : la cap (la felul în care gândeşte) !
III. Voia Lui Dumnezeu este bună, plăcută şi desăvârşită [… deşi nu pare deloc a fi aşa uneori]
„Să nu vă potriviţi chipului veacului acestuia, ci să vă prefaceţi, prin înnoirea minţii voastre, ca să puteţi deosebi bine voia lui Dumnezeu : cea bună, plăcută şi desăvârşită”. (Romani 12 : 2)
Pentru un credincios neascultător, modul în care intervine Isus este rău. Felul Lui Dumnezeu de a lucra nu este corect, din punctul de vedere al lui Iona cel din 2022.
Dar modul în care eu ÎL văd pe Domnul, nu-L schimbă pe Domnul ! În El nu este schimbare, dar în mine este nevoie de multă schimbare: gândirea mea, mintea mea, au nevoie de-o înnoire zilnică. ÎL pot lăsa pe Dumnezeu să mă transforme în chipul Lui, sau pot alege să-mi păstrez chipul meu !
Ţărâna pusă pe cap în vechime, era un simbol al pocăinţei. Atunci când omul făcea acest lucru, îşi putea aduce aminte că din ţărână a fost făcut şi în ţărână se va întoarce. A plecat de acolo doar pentru o vreme şi nu contează foarte mult pentru cât timp plec de acasă pentru că tot acolo revin !
Cândva … va avea loc o reîntoarcere. Şi ea este obligatorie. Ceea ce contează extrem de mult este ca, în timpul acestei călătorii (pe care o numesc viaţa de pe pământ), să-mi asigur un loc în cer, prin Domnul Isus … tocmai pentru aceasta a venit EL din cer pe pământ !
Nu trebuie să uit că deşi eu pot alege să nu ÎL ascult pe Dumnezeu, şi vântul ÎL ascultă (şi pot avea parte de vreo furtună) ; şi peştele, şi viermele şi soarele … toate ÎL ascultă, iar lecţia ascultării se predă pînă când omul neascultător învaţă să asculte.
În încheiere să fac o rugăciune bazată pe partea a doua a versetului din Zaharia 1 : 4 :
„Doamne Isuse, ajută-mă să mă întorc la Tine de la căile mele cele rele şi de la faptele mele cele rele ! Vreau să te ascult şi să iau aminte la Tine ! Amin !”
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download