325 I 2024. PSALMUL 23 : 1 I DOMNUL ESTE PĂSTORUL MEU !
I Podcast I Pasaje Biblice : Psalmul 23 : 1 I Matei 4 : 21 – 22 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 20 Noiembrie 2024 I
„Un psalm al lui David. Domnul este păstorul meu : nu voi duce lipsă de nimic”. Așa scrie în original în Psalmul 23 : 1.
De ce a scris David aceste cuvinte ?
Poate că David a simțit nevoia de-a-L lăuda pe Dumnezeu pentru că a ales să se ocupe de el și a știut că până la sfârșitul vieții lui, Dumnezeu avea să se îngrijească de el !
Dar acesta este adevărul și cu privire la mine. Dumnezeu personal a ales să fac parte din Biserica Lui. EL Se ocupă de mine și îmi va purta de grijă cât voi trăi pe acest pământ.
Nu David a mers la Cortul Întâlnirii pentru a putea discuta cu Dumnezeu și pentru a-i arăta că există și el, pentru ca mai apoi să ÎL roage pe Dumnezeu dacă vrea să îl scrie și pe el pe lista Lui de oameni de care se ocupă.
Adevărul este exact invers. Dumnezeu l-a trimis în familia lui David, pe cel mai important om din stat, pentru a-Și arăta grija față de David și pentru a face din el un om al Lui Dumnezeu.
Dar la fel este și în cazul nostru. Dumnezeu L-a trimis la noi pe Singurul Lui Fiu ! Iar apostolul Ioan a scris despre Dumnezeu că :
„Noi Îl iubim, pentru că El ne-a iubit întâi”.
La fel cum Dumnezeu l-a ales pe David și Domnul Isus a decis ca Iacov și Ioan să facă parte dintre cei doisprezece ucenici.
În Matei 4 : 21 – 22, despre Domnul Isus scrie că, după alegerea lui Petru și a lui Andrei :
„De-acolo a mers mai departe şi a văzut pe alţi doi fraţi : pe Iacov, fiul lui Zebedei, şi pe Ioan, fratele lui, care erau într-o corabie cu tatăl lor, Zebedei, şi îşi cârpeau mrejele. El i-a chemat. Şi îndată, ei au lăsat corabia şi pe tatăl lor şi au mers după El”.
Este important să știu, să cred dar și să rostesc și eu cu toată convingerea :
„Domnul este păstorul meu : nu voi duce lipsă de nimic !”
Și pe mine m-a ales Dumnezeu și s-a ocupat de mine ca persoană. A avut grijă de duhul meu, de sufletul meu și de trupul meu. Și la fel va fi în continuare !
Și să mă gândesc numai cine eram și ce aveam în urmă cu zece, cu douăzeci, cu treizeci sau cu patruzeci de ani (depinde de vârsta fiecăruia) și să ÎI mulțumesc frumos Lui Dumnezeu pentru cine sunt acum și pentru ce am acum.
Și să știu că la fel cum a avut grijă de mine până azi, cel puțin la fel se va ocupa de mine până la sfârșitul vieții mele ! Iar mai apoi voi ajunge în Cer cu EL pentru totdeauna !
Dumnezeu să fie binecuvântat ! Amin !
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download