32. CUM PRIVESC NECAZUL ? ÎNVIEREA LUI LAZĂR
I Pasaj Biblic : Evanghelia după Ioan 11 : 20 – 28 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 01 Februarie 2022 I Studiu Biblic republicat. A fost refăcut studiul publicat iniţial [Posted on ].
Numai privind viaţa cu ochii Lui Dumnezeu (adică, gândind ca EL) poţi să realizezi că orice lucru rău … îţi face bine ! Chiar şi decesul cuiva din familie !
[„Când a auzit Marta că vine Isus, I-a ieşit înainte ; iar Maria şedea în casă. Marta a zis lui Isus : „Doamne, dacă ai fi fost aici, n-ar fi murit fratele meu !
Dar şi acum, ştiu că orice vei cere de la Dumnezeu Îţi va da Dumnezeu.” Isus i-a zis : „Fratele tău va învia.” „Ştiu”, I-a răspuns Marta, „că va învia la înviere, în ziua de apoi.”
Isus i-a zis : „Eu sunt Învierea şi Viaţa. Cine crede în Mine, chiar dacă ar fi murit, va trăi. Şi oricine trăieşte şi crede în Mine nu va muri niciodată. Crezi lucrul acesta ?”
„Da, Doamne”, I-a zis ea, „cred că Tu eşti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu, care trebuia să vină în lume.” Ioan 11 : 20 – 27]
Un om s-a îmbolnăvit. Cele două surori ale lui, care se înţelegeau foarte bine cu Domnul Isus, L-au rugat să intervină cumva … dar Isus nu a venit, iar Lazăr (fratele lor), a murit.
Din întâmplarea descrisă de apostolul Ioan putem vedea care a fost tiparul de gândire al contemporanilor Domnului Isus, dar şi cum a văzut El, (şi vede El exact aceeaşi situaţie).
Întrebarea este :
„Cum văd eu necazul şi ce gândesc în acele momente în care Domnul Isus mi se pare că este la capătul lumii … şi deşi I-am cerut ajutorul … totul s-a sfârşit cum nu se poate mai rău ?”
I. Gândirea omenească (cum au gândit contemporanii Domnului Isus, atunci când au avut necazuri mari) ?
- L-au rugat pe Domnul Isus
Rugăciunea a fost soluţia lor pentru ieşirea din problema pe care nu o puteau rezolva (a se vedea Ioan 11 : 1 – 3). Dar la fel procedăm şi noi când avem un mare necaz. ÎL rugăm pe Dumnezeu, pe Domnul Isus ca prin puterea Duhului Sfânt să ne rezolve şi nouă problema.
- Cele două surori probabil credeau că rugămintea lor avea să fie ascultată repede, iar Domnul Isus avea să facă o minune … dar, aşteptarea lor nu s-a adeverit, deoarece Domnul Isus nu a făcut ceea ce credeau ele (îşi doreau ambele surori) !
Isus nu a venit … iar fratele lor a decedat (a se vedea Ioan 11 : 4 – 7).
- Reproşul făcut Domnului Isus, a fost mijlocul folosit de către ambele surori pentru înăbuşirea nădufului interior !
Abia la patru zile după înmormânate a ajuns şi Isus acolo. Ambele surori I-au spus ceva de felul acesta : „Doamne dacă m-ai fi ascultat la timp, nu se ajungea la deces … dacă ai fi venit imediat când Te-am chemat ! Dar acum este prea târziu !”
II. Gândirea Divină
Cum vede Dumnezeu aceeaşi întâmplare (aceleaşi lucruri) ?
- Ce numim noi moarte Domnul Isus numeşte … somn
Cuvântul cimitir tradus literal, în limba română înseamnă : dormitor ! (A se vedea Ioan : 11 – 11 – 14)
[Ce se înţelege prin somn ? Odihnă. În Ioan 11 : 11- 13 scrie că Domnul Isus a spus le-a spus ucenicilor Lui :
„Lazăr, prietenul nostru, doarme ; dar Mă duc să-l trezesc din somn.” Ucenicii I-au zis : „Doamne, dacă doarme, are să se facă bine.” Isus vorbise despre moartea lui, dar ei credeau că vorbeşte despre odihna căpătată prin somn”.
Lazăr avea nevoie de odihnă. Lui moartea nu i-a făcut rău, ci bine. Iar după Înviere a constatat că era şi vindecat. Dumnezeu de foarte multe ori face nespus mai mult decât cerem sau gândim noi.
De aceea este bine ca la orice rugăciune să iau în calcul că aş putea avea o rugăciune greşită şi să adaug : dar nu voia mea să se facă ci a Ta].
- Necazul este un prilej ca Isus să-ţi vină / şi să-ţi fie … mai aproape
Iar pe tine suferinţa te apropie de Isus.
[Cu alte cuvinte ce cred eu că este rău (decesul cuiva din familie) este bine, din punctul de vedere al Lui Dumnezeu, de aceea a şi permis ca acest lucru să mi se întâmple şi ce cred eu că era cel mai bine (să-mi asculte Dumnezeu rugăciunea firească) era de fapt rău, dacă m-ar fi ascultat Dumnezeu].
În Ioan 11 : 11, 14 – 15 scrie :
„Lazăr, prietenul nostru, doarme ; dar Mă duc să-l trezesc din somn.” … „Atunci Isus le-a spus pe faţă : „Lazăr a murit. Şi mă bucur că n-am fost acolo, pentru voi, ca să credeţi. Dar acum, haidem să mergem la el”.
„Binecuvântat să fie Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos, Părintele îndurărilor şi Dumnezeul oricărei mângâieri, care ne mângâie în toate necazurile noastre …
Căci, după cum avem parte din belşug de suferinţele lui Hristos, tot aşa, prin Hristos avem parte din belşug şi de mângâiere”. (II Corinteni 1 : 3 – 5)
- În încercări ai parte de intervenţiile Divine, de minuni, de promisiuni împlinite !
[Promisiunea] În Ioan 11 : 23, 44, Domnul :
„Isus i-a zis : „Fratele tău va învia.” … Şi mortul a ieşit cu mâinile şi picioarele legate cu fâşii de pânză şi cu faţa înfăşurată cu un ştergar [împlinirea promisiunii făcute prin Cuvânt]. Isus le-a zis : „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă”.
Când nevoia este mai mare ai parte şi de experienţe deosebite cu Dumnezeu ! Altfel ÎL cunoşti şi deprinzi o mai mare încredere în EL !
III. Cum gândesc eu ?
Ca Isus (ca Dumnezeu) sau ca Marta şi Maria (ca un om de pe pământ) ?
Noi oamenii avem aceleaşi tipare de gândire, iar cei crescuţi într-un mediu creştin au o gândire similară. În general, tot aşa procedează şi azi cei ce-I sunt credincioşi Lui Dumnezeu ! ÎL roagă (când au o problemă), iar dacă Dumnezeu nu face cum vor ei, sunt dezamăgiţi de Dumnezeu … şi chiar dacă nu spun acest lucru cu voce tare (pentru că poate nu îndrăznesc) aşa gândesc ! „Degeaba m-am rugat !”
Pentru o înnoire a minţii avem nevoie de resetare a gândirii, iar ea se obţine prin pocăinţă şi credinţa în Domnul Isus. După ce fac acest pas totul va fi altfel şi eu voi vedea totul într-o lumină nouă !
- Depinde de locul în care mă aflu (din punct de vedere spiritual) ! Într-un fel gândeşte omul mântuit, şi cu totul altfel gândeşte omul nemântuit ?!
- Pot vedea viaţa cu ochii Lui Dumnezeu (şi să stau liniştit chiar şi în furtună) doar dacă sunt mântuit şi Isus trăieşte în mine
Ce să fac pentru a fi mântuit ?
În Faptele Apostolilor 2: 37 – 38 scrie că :
„După ce au auzit aceste cuvinte, ei au rămas străpunşi în inimă şi au zis lui Petru şi celorlalţi apostoli : „Fraţilor, ce să facem ?”
„Pocăiţi-vă”, le-a zis Petru, „şi fiecare din voi să fie botezat în Numele lui Isus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre ; apoi veţi primi darul Sfântului Duh”.
Ce să fac ?
Să mă plec pe genunchi şi să vorbesc cu Isus, exact cum aş vorbi cu cineva apropiat mie :
„Doamne Isuse, vino în viaţa mea !”
Din acest moment (dacă ÎL rog din toată inima mea), totul va fi altfel.
Din momentul în care Hristos trăieşte în mine, voi vedea o întâmplare neplăcută, exact cum o vede şi Domnul Isus, nu cum vedeau acelaşi fapt, cele două surori (şi anume decesul fratelui lor)!
- Creştinul ştie că toate lucrurile care i se întâmplă, îi fac bine … chiar dacă pentru un timp nu înţelege cum !
De ce ? Fiindcă Dumnezeu permite ca să am parte de acel lucru altfel nu mi s-ar întâmpla.
Am amintit mai sus cum a intervenit Domnul Isus într-o situaţie de viaţă. Bineînţeles însă că nu întotdeauna Dumnezeu va lucra după acelaşi S.T.A.S., dar creştinul gândeşte exact cum scrie Romani 8 : 28 :
„De altă parte, ştim că toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu, şi anume spre binele celor ce sunt chemaţi după planul Său”.
În încheiere să ÎL rugăm pe Dumnezeu, exact cum scrie în II Tesaloniceni 3 : 5
„Doamne Isuse, îndreptă-mi te rog inima spre dragostea lui Dumnezeu şi spre răbdarea TA ! Amin !”
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download