309. ÎNTINAREA SUFLETEASCĂ
I Podcast I Pasaje Biblice : Evrei 12 : 15 I Geneza 31 : 22 – 32 I 1 Samuel 1 : 5 – 8 și 17 : 42 – 44 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 05 Noiembrie 2022 I
Chiar în ultimele două zile am avut parte în viață de situații neplăcute, prin oameni necunoscuți și de aceea și în prezentul studiu vom vorbi despre o altă neputință a omului și anume efectul produs asupra sufletului uman de vorbele și atitudinile amare ale altora care tind să te murdărească din punct de vedere psihic.
Știm în noi ce stare sufletească îți produc anumite vorbe dar nu putem defini exact ce simțim deși putem spune clar că am fost afectați de anumite remarci, gesturi sau atitudini ce aduc o întinare, o pătare a sufletului dar și a conștiinței celui care caută să se păstreze tot timpul „curat la suflet” (a se vedea Iov 1 : 1).
Se folosește destul de mult expresia „persoană toxică” care este folosită pentru a defini oamenii extrem de negativi, care folosesc din belșug negrul, pesimismul, acuzarea etc.
Fiecare om poate să aibă de-a face cu un astfel de om la un anumit moment dat și este clar că există în anturajul nostru și astfel de oameni cu care nu ai vrea să ai de-a face, deoarece în urma interacțiunii cu un astfel de om, simți că ți-a murdărit sufletul, că te-a întinat, că te-a pătat, că te-a tulburat din punct de vedere sufletesc și chiar și din punct de vedere spiritual.
În Evrei 12 : 15 scrie :
„Luaţi seama bine ca nimeni să nu se abată de la harul lui Dumnezeu, pentru ca nu cumva
- să dea lăstari vreo rădăcină de amărăciune,
- să vă aducă tulburare, şi
- mulţi să fie întinaţi de ea”.
Înainte de a da definiții vom aminti, câteva situații de acest fel din Biblie și doar punându-ne în locul ascultătorului unor astfel de cuvinte, atitudini sau situații de viață, vom înțelege ce înseamnă întinarea sufletească și prin ce poți să treci în interiorul tău.
Să observăm trei astfel de situații, în care un om nevinovat este murdărit prin vorbe și atitudini :
- Iacov și Laban,
- Ana și Penina,
- David și Goliat.
În primul rând să ne amintim de :
I. Iacov și Laban
În Geneza 31 : 22 – 32 scrie că :
„A treia zi, au dat de veste lui Laban că Iacov a fugit. Laban a luat cu el pe fraţii săi, l-a urmărit cale de şapte zile şi l-a ajuns la muntele Galaad.
Dar Dumnezeu S-a arătat noaptea în vis lui Laban, arameul, şi i-a zis : „Fereşte-te să spui o vorbă rea lui Iacov !” Laban a ajuns, dar, pe Iacov. Iacov îşi întinsese cortul pe munte ; Laban şi-a întins şi el cortul, cu fraţii lui, pe muntele Galaad.
Atunci Laban a zis lui Iacov : „Ce-ai făcut ? Pentru ce
- m-ai înşelat şi
- mi-ai luat fetele ca pe nişte roabe luate cu sabia ? Pentru ce
- ai fugit pe ascuns, m-ai înşelat şi nu mi-ai dat de ştire ? Te-aş fi lăsat să pleci în mijlocul veseliei şi al cântecelor, în sunet de timpane şi lăută.
- Nu mi-ai îngăduit nici măcar să-mi sărut nepoţii şi fetele !
- Ca un nebun ai lucrat. Mâna mea este destul de tare ca să vă fac rău ; dar Dumnezeul tatălui vostru mi-a zis în noaptea trecută : „Fereşte-te să spui o vorbă rea lui Iacov !” Dar acum, odată ce ai plecat, pentru că te topeşti de dor după casa tatălui tău,
- de ce mi-ai furat dumnezeii mei ?” Drept răspuns, Iacov a zis lui Laban : „Am fugit fiindcă-mi era frică, gândindu-mă că poate îmi vei lua înapoi fetele tale. Dar să piară acela la care îţi vei găsi dumnezeii tăi ! În faţa fraţilor noştri, cercetează şi vezi ce-i la mine din ale tale şi ia-ţi-l.” Iacov nu ştia că Rahela îi furase”.
În Geneza 31 : 20 scrie că :
„Iacov a înşelat pe Laban, arameul, căci nu l-a înştiinţat de fuga sa”.
Dar celelate acuzații erau menite de-a-i mânji sufletul, iar Iacov vedea clar cum răstălmăcea Laban realitatea !
Cuvintele lui Laban erau o formă de intoxicare a sufletului, de a introduce în sufletul lui Iacov „substanțe toxice” care duceau la tulburarea lui.
Și în plus, Laban parcă avea pe ochi … ochelari negri. Nu vedea nimic bun la Iacov. Nici frigul îndurat noapte de noapte, nici căldura de zi cu zi, nici profitul obținut în urma lui …
O a doua situație de viață este dintre :
II. Ana și Penina
În I Samuel 1 : 5 – 8 scrie despre Ana :
„Dar Domnul o făcuse stearpă. Potrivnica ei o înţepa deseori, ca s-o facă să se mânie, pentru că Domnul o făcuse stearpă. Şi în toţi anii era aşa. Ori de câte ori se suia Ana la Casa Domnului, Penina o înţepa la fel.
Atunci ea plângea şi nu mânca. Elcana, bărbatul ei, îi zicea : „Ano, pentru ce plângi şi nu mănânci ? Pentru ce ţi-este întristată inima ? Oare nu preţuiesc eu pentru tine mai mult decât zece fii ?”
Oare de ce vorbele rele, par a avea un efect mai rău decât efectul pe care-l au asupra noastră vorbelor bune ?! Parcă mai ușor te indispune un cuvânt nepotrivit care îți este adresat personal (sau pe care îl auzi întâmplător) decât te bucură un cuvânt bun, o informație folositoare !
Și o a treia situație de viață este cea dintre :
III. David și Goliat
În I Samuel 17 : 42 – 44 scrie că :
„Filisteanul s-a uitat şi, când a zărit pe David, a râs de el, căci nu vedea în el decât un copil cu păr bălai şi cu faţa frumoasă.
Filisteanul a zis lui David : „Ce ! sunt câine, de vii la mine cu toiege ?” Şi, după ce l-a blestemat pe dumnezeii lui, a adăugat : „Vino la mine, şi-ţi voi da carnea ta păsărilor cerului şi fiarelor câmpului.”
Goliat, inițial nu a vorbit de rău … ci a folosit o altă metodă. A râs de David, ceea ce poate fi mai rău decât a te vorbi de rău !
„Doamne Isuse, dă-mi Harul de-a avea un suflet curat, pe care să-l păstrez mereu curat și care să nu poată să fie atins de murdăria pe care cel rău caută să mi-o arunce „peste gard”, prin oamenii lui ! Amin !”
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download