304. SELECTEAZĂ CORECT 100. COMPROMISUL ȘI COMPROMITEREA
I Podcast I Pasaje Biblice : Geneza 30 : 14 – 17 I Luca 15 : 16 I 1 Împărați 21 : 17 – 20 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 31 Octombrie 2022 I
În viață uneori facem unele „înțelegeri bazate pe cedări reciproce”. Acesta este și înțelesul cuvântului compromis care nu are neapărat un sens negativ, ci poate arăta doar faptul că : trebuie să cedezi din ce ai pentru a obține ce nu ai. Așa este și în comerț. Dai ce ai (și anume bani) pentru a obține ce nu ai (un lucru care îți este necesar).
Acesta este cursul normal al vieții. Dar este greșit când ajungi să te compromiți (iar acest cuvânt are sigur numai o conotație negativă).
Întrebarea este :
„Care este granița dintre compromis și compromitere ?”
Și de ce și mai ales pentru ce se ajunge la compromis ?
Azi vom analiza succint trei studii de caz, din care putem observa că există în principal două motivații pentru un compromis și anume : necesitatea și pofta.
Vom reda în continuare un exemplu care face parte din : „nepătrunse sunt căile Domnului”.
[Câte lucruri s-au potrivit exact atunci pentru ca să se nască un copil. Un băiat merge pe afară și găsește fructe pe care nu le mănâncă ci i le face cadou mamei sale. La vederea lor, cealaltă soție vrea să le obțină cu orice preț] …
Dar să ne amintim ce este scris în Geneza 30 : 14 – 17 unde este notat că :
„Ruben a ieşit odată afară, pe vremea seceratului grâului, şi a găsit mandragore pe câmp. Le-a adus mamei sale, Lea.
Atunci Rahela a zis Leii : „Dă-mi, te rog, din mandragorele fiului tău.” Ea i-a răspuns : „Nu-ţi ajunge că mi-ai luat bărbatul, de vrei să iei şi mandragorele fiului meu ?”
Şi Rahela a zis : „Ei bine ! Poate să se culce cu tine în noaptea aceasta, pentru mandragorele fiului tău.” Seara, pe când se întorcea Iacov de la câmp, Lea i-a ieşit înainte şi a zis :
„La mine ai să vii, căci te-am cumpărat cu mandragorele fiului meu.” Şi în noaptea aceea s-a culcat cu ea. Dumnezeu a ascultat pe Lea, care a rămas însărcinată şi a născut lui Iacov al cincilea fiu”.
Aici avem varianta feminină a ciorbei de linte (dintre Iacov și Esau). Ce nu face omul când își dorește foarte mult să obțină ceva. Ce preț plătesc pentru a obține ce doresc ?
Aici este descris comerțul dintre două persoane care sunt „la piață”. Una vinde un produs (câteva fructe), iar cealaltă plătește (își oferă soțul).
Doar că totul s-a petrecut într-o familie, iar soțul nu știa nimic din ce se întâmpla acasă în timp ce el era plecat la lucru, dar când a ajuns seara în familie, nu a comentat, ci a făcut exact cum a fost înțelegerea dintre Lea și Rahela.
Dar într-o familie în care sunt relații sănătoase, obișnuite, normale, lucrurile ar fi decurs altfel. Fructele ar fi fost împărțite tuturor membrilor familiei în mod egal și totul se termina cu bine. Așa se făcea și pe vremuri când nu aveai ceva „pe săturate”.
Dar cum este văzut într-o familie cel care consumă singur toate fructele pe care le au și nu dă nimic și altora din ele ? Foarte rău, deoarece chiar „nu se face așa ceva”, cum se mai spune la ora actuală.
Acestea sunt faptele și observăm mari deficiențe de caracter dar noi greșim când ne oprim la fapte și nu analizăm de ce au procedat așa.
Despre fiul risipitor scrie că :
„Mult ar fi dorit el să se sature cu roşcovele pe care le mâncau porcii, dar nu i le dădea nimeni”. (Luca 15 : 16)
Aici nu este descrisă pofta, ci foamea și o nevoie a corpului.
[La ora actuală se găsesc și roșcove (este drept că mai rar, dar praf de roșcove se găsește și la noi în comerț). Iar în Israel, după câte am observat, roșcovul pare a fi un pom destul de comun.
Roșcovele au un gust de cacao și au un efect asemănător cafelei].
Probabil că tânărul respectiv (adică fiul risipitor) își dorea „o porție de energie”, aceasta era o necesitate deoarece sigur trupul lui nu era alimentat corespunzător.
Din cele două cazuri descrise mai sus putem vorbi depre ce feluri de probleme aduc lipsurile materiale și cât de binecuvântați suntem noi la ora actuală !
Practic, Lea și Rahela au făcut un compromis.
Compromisul este definit ca fiind o :
„Înțelegere, acord bazat pe cedări reciproce ; concesie”. (DEX, 2009)
Compromisul reamintim, nu este ceva neapărat rău și este total diferit de a se compromite care înseamnă :
„A face să-și piardă sau a-și pierde buna reputație; a (se) discredita”. (DEX, 2009)
Dar, compromisul este o formă de vânzare și de cumpărare care fac parte din comerțul spiritual. Oare pe ce se poate vinde un om și până unde poate să meargă doar pentru a obține „pe loc” ceva ce își dorește foarte mult (chiar dacă nu este o poftă ci este o necesitate) ?
Iar ceea ce este foarte grav, este faptul că un om se poate vinde pe sine însuși (și își vinde propria libertate) pentru a obține ce poftește. Face comerț cu propria libertate pentru a-și satisface o poftă ?
Să observăm și cum se compromite un astfel de om doar pentru satisfacerea unei pofte. În I Împăraţi 21 : 20 scrie că :
„Ahab a zis lui Ilie : „M-ai găsit, vrăjmaşule ?” Şi el a răspuns : „Te-am găsit, pentru că te-ai vândut ca să faci ce este rău înaintea Domnului”.
Acestea sunt cuvintele pe care i le-a spus prorocul Ilie lui Ahab, dar mesajul integral este notat în versete anterioare. Ce găsim scris aici ?
În I Împărați 21 : 17 – 19 scrie ce s-a întâmplat după ce Ahab a obținut într-un mod ilegitim și imoral ce și-a dorit foarte mult :
„Atunci cuvântul Domnului a vorbit lui Ilie, tişbitul, astfel : „Scoală-te şi coboară-te înaintea lui Ahab, împăratul lui Israel, la Samaria ; iată-l este în via lui Nabot, unde s-a coborât s-o ia în stăpânire.
Să-i spui : „Aşa vorbeşte Domnul : „Nu eşti tu un ucigaş şi un hoţ ?” Şi să-i mai spui : „Aşa vorbeşte Domnul : „Chiar în locul unde au lins câinii sângele lui Nabot, vor linge câinii şi sângele tău.”
Pentru observatorul imparțial este clar că acel teren care a fost obținut ilegal (din punct de vedere spiritual) avea să fie plătit cât nu merita ! Și totul a fost doar pentru că un om nu a învățat să spună : „Nu” și nu a vrut să renunțe la ceva ce-și dorea foarte mult deși nu era motivat de faptul că nu avea pământ suficient, ci de faptul că poftea acel teren.
Vom încheia prezentul studiu cerându-i Lui Dumnezeu Harul de-a ne vedea așa cum suntem, deoarece sufletul omenesc are „darul” de-a nu-și vedea prea bine propriile defecte !
„Doamne Isuse, arată-mi Te rog, cum mă vezi Tu ? Dă-mi Harul de-a mă privi prin ochii Tăi, de-a-mi analiza viața „la rece” și păzește-mă Te rog de-orice formă de compromitere, toată viața mea. Amin !”
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download