299. SELECTEAZĂ CORECT 95. VINOVAT FĂRĂ VINOVĂȚIE !
I Podcast I Pasaje Biblice : Proverbe 14 : 9 I Isaia 57 : 3 – 5 I Matei 15 : 14 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 26 Octombrie 2022 I
În prezentul studiu vom aminti trei aspecte care țin de urmările păcatului și-ale deciziilor noastre :
1. vinovatul fără vinovăție,
2. păcătuirea ca mod de viață,
3. măsura și măsurarea păcatelor precum și judecata finală.
I. Vinovatul fără vinovăție
Faptele noastre au urmări fie bune fie rele. În Proverbe 14 : 9 scrie că : „Cei nesocotiţi glumesc cu păcatul, dar între cei fără prihană este bunăvoinţă”.
Un om credincios este foarte atent la modul în care își trăiește viața și face tot ce poate pentru a elimina urmările păcatului pe care l-a înfăptuit dar și pentru a nu mai păcătui.
Iar printre consecințe păcatului sunt și apăsările spirituale, acea stare de vinovăție care aduce atât regretul cât și victoria asupra păcatului respectiv.
Dar în ebraică, în Proverbe 14 : 9 nu este folosit cuvântul „păcat” ci „vinovăție” și noi știm că este o mare deosebire între păcat și vinovăție, deoarece cuvântul „păcat” se referă răul înfăptuit dar „vinovăția” are și sensul de „stare interioară prin care trece cel care a făcut păcatul”, remușcarea, regretul.
Dar mai este bine de știut un fapt. Ebraicul asham are atât sensul de „vinovăție” cât și înțelesul de : „jertfă pentru vinovăție”, de reparare a răului făcut.
Vinovat este cel care a înfăptuit o faptă rea dar aceasta nu înseamnă neapărat că el se va și simți vinovat. Că va avea starea de remușcare felul în care se simte cineva cu conștiință după ce a făcut un păcat.
Iar Proverbe 14 : 9 este descrisă exact o astfel de situație, în care omul nu se simte vinovat, nu are mustrări de conștiință deși în mod clar el este vinovat înaintea Lui Dumnezeu pentru ce a făcut.
Într-o traducere mai aproape de original, Proverbe 14 : 9 este redat astfel :
„Proștii își bat joc de-a face reparații pentru păcat, dar bunăvoința se găsește printre cei drepți”. (New International Version)
Cuvântul tradus cu „bunăvoință” (ebr. ratson) înseamnă și „favoare, acceptare, voință”. Ce înseamnă ?
Faptul că omul care simte vinovăția va face tot ce ține de el pentru a-și rezolva problema, pentru a scăpa de vinovăție și va fi atent la modul în care își trăiește viața, pentru a nu mai înfăptui păcatul și pentru a trăi cu o conștiința curată iar pentru aceasta aduce jertfa pentru păcat și prin Sângele Domnului Isus noi putem fi curățiți de orice păcat.
II. Păcătuirea ca mod de viață
Prin Isaia 57 : 3 – 5, Dumnezeu a vorbit astfel :
„Dar, voi, apropiaţi-vă încoace, fii ai vrăjitoarei, sămânţa preacurvarului şi a curvei ! De cine vă bateţi voi joc ? Împotriva cui vă deschideţi voi gura larg şi scoateţi limba ? Nu sunteţi voi nişte copii ai păcatului, o sămânţă a minciunii care se încălzeşte pentru idoli sub orice copac verde, care înjunghie pe copii în văi sub crăpăturile stâncilor ?”
Iar în Ezechiel 16 : 44 scrie :
„Iată că toţi cei ce spun zicători, vor spune despre tine zicătoarea aceasta : „Cum este mama aşa, şi fata !”
Aici este vorba și de modelul comportamental dar nu numai. Ne vom referi însă doar la educația primită în familie (la faptul că fiica își copie mama) ! Și cum a făcut mama (cum a trăit mama) așa va face și va trăi și fata (dacă nu intervine Harul Lui Dumnezeu) !
În context, în Ezechiel 16 : 41 scrie :
„Îţi vor arde casele cu foc şi se vor răzbuna pe tine înaintea unei mulţimi de femei. Voi face să înceteze astfel curvia ta, şi nu vei mai da plată de curvă”.
Acesta este un adevăr de care trebuie să ținem seama. Păcatul personal îi va influența pe urmașii noștri, iar aici nu ne referim la păcatul accidental, ci la păcatul premeditat care aduce beneficii materiale. În Ezechiel 61 : 41 scrie despre : „plata de curvă”și de „casele” cumpărate cu un astfel de venit.
În al treilea rând :
III. Măsura și măsurarea păcatelor precum și judecata finală
„Vă spun că, în ziua judecăţii, oamenii vor da socoteală de orice cuvânt nefolositor pe care-l vor fi rostit”. (Matei 12 : 36) a spus Domnul Isus.
Dumnezeu nu-și pierde vremea cu oricine dar nici nu îngăduie răul la nesfârșit. În Matei 15 : 14, sunt scrise cuvintele Domnului Isus :
„Lăsaţi-i : sunt nişte călăuze oarbe ; şi când un orb călăuzeşte pe un alt orb, vor cădea amândoi în groapă.”
„Lăsarea în voia minții cuiva” este de fapt ceva foarte grav. Un om „bun” ar striga : „Vedeți că aveți o groapă în față”. Dar și-ar pierde timpul degeaba deoarece sunt oameni care merg înainte (din rău în mai rău) cu bună știință. La ei păcatul nu este o întâmplare … ci o planificare !
Dar „lăsarea” nu are un termen nelimitat. Și mai există un aspect de care trebuie să ținem seama și anume de „măsura păcatelor”. Fiecărui om îi este permisă păcătuirea până la umplerea unei anumite măsuri.
Pe pământul Lui Dumnezeu totul are o limită, după care urmează judecarea celui care nu încetează să păcătuiască deși a avut parte de îngăduința Lui Dumnezeu.
Avem „măsura” păcatului dar există și CEL care cuantifică păcatul și anume „Măsurătorul” care este Dumnezeu care se ocupă de măsuratul cantității de păcat care este îngăduită.
Când vorbim despre un recipient folosit ca măsură ne gândim la vasul respectiv dar și la „produsul măsurat”. Și trebuie să știm că nelegiuirile „se măsoară” ! În Daniel 8 : 23 scrie că :
„La sfârşitul stăpânirii lor, când păcătoşii vor fi umplut măsura nelegiuirilor, se va ridica un împărat fără ruşine şi viclean”.
Iar în Geneza 15 : 16, Dumnezeu i-a spus lui Avram că :
„În al patrulea neam, ea se va întoarce aici ; căci nelegiuirea amoriţilor nu şi-a atins încă vârful.”
„Doamne Isuse, dă-mi harul de-a-mi păstra conștiința curată și ajută-mă prin Duhul Tău Bun și Sfânt nu numai să nu mai fac păcate ci să devin un câștigător de suflete, un om prin care TU să-i aduci la mântuire pe păcătuitorii fără niciun viitor dar care prin Harul Tău să devină sfinți ! Amin !”
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download