247 I 2023. 1. UTILITATEA GĂLEȚII A.2 CE PRIMESC DIN FÂNTÂNA APELOR VII, DAU ȘI ALTORA ?
I Podcast I Pasaje Biblice : Ieremia 2 : 13 I Deuteronom 7 : 6 I Luca 4 : 25 – 30 I Meditaţii din Cuvânt I Cezareea I Reşiţa I 4 Septembrie 2023 I
În Biblie, Dumnezeu este comparat cu „o fântână” sau cu „un Izvor”. În Ieremia 2 : 13, Dumnezeu spune că EL este : „Izvorul apelor vii” (pentru izvor este folosit ebr. maqor : izvor, fântână). Dar ceea ce este interesant este faptul că, poporul Lui Dumnezeu erau singurii care asemenea lui Moise, puteau să scoată apă din Izvorul apelor vii, apă pe care să o ofere celor care aveau nevoie de ea.
Multă vreme cei care au fost asemenea unei vedre au beneficiat de Apa scoasă din Izvorul Apelor Vii, altfel spus, poporul Lui Dumnezeu au fost un popor cu totul deosebit, iar în Numeri 23 : 9 scrie despre poporul Evreu că :
„Este un popor care locuieşte deoparte şi nu face parte dintre neamuri”.
Iar prin alegerea Lui Dumnezeu, poporul Evreu este și astăzi tot poporul ales să fie al Lui.
Mai târziu, prin Moise, Dumnezeu le-a vorbit despre faptul că ei sunt :
„un popor sfânt pentru Domnul Dumnezeul tău ; Domnul Dumnezeul tău te-a ales, ca să fii un popor al Lui dintre toate popoarele de pe faţa pământului”. (Deuteronom 7 : 6)
Dar noi știm foarte bine că lucrurile nu au rămas așa. Este evident faptul că Dumnezeu Se revela în Vechiul Testament prin poporul Evreu, care era poporul Lui.
Ei erau asemenea unui om care îi scoate apă unui om însetat, care altfel ar putea să moară de sete exact lângă o fântână, doar pentru simplul motiv că, nu are cu ce să scoată din apa care-i este strict necesară pentru viața fizică.
Dar pe atunci Neevreii primeau doar picătura, în timp ce poporul Evreu avea toată găleata și așa a decis Dumnezeu să fie pentru multă vreme.
Dar la un moment dat, din cauza trăirii lor care nu se conforma voiei Lui Dumnezeu, chiar Domnul Isus le-a reamintit ascultătorilor Lui că, practic din întreaga „găleată” din care Neamurile primeau numai câte o picătură, au fost două perioade în care cei aleși nu au mai primit ei înșiși nici măcar picătura din Harul Lui Dumnezeu … de care însă atunci au beneficiat Neamurile !
În Luca 4 : 25 – 30 scrie că :
„ … pe vremea lui Ilie, când a fost încuiat cerul să nu dea ploaie trei ani şi şase luni şi când a venit o foamete mare peste toată ţara, erau multe văduve în Israel ; şi totuşi Ilie n-a fost trimis la niciuna din ele, afară de o văduvă din Sarepta Sidonului.
Şi mulţi leproşi erau în Israel, pe vremea prorocului Elisei ; şi totuşi niciunul din ei n-a fost curăţat, afară de Naaman, sirianul.” Toţi cei din sinagogă, când au auzit aceste lucruri, s-au umplut de mânie.
Şi s-au sculat, L-au scos afară din cetate şi L-au dus până în sprânceana muntelui pe care era zidită cetatea lor, ca să-L arunce jos în prăpastie. Dar Isus a trecut prin mijlocul lor şi a plecat de acolo”.
Adevărul acesta (că Neamurile au avut parte de Harul Lui Dumnezeu, în timp ce ei poporul Lui Dumnezeu, nu au avut parte de Harul Lui Dumnezeu) i-a deranjat pe ascultătorii Domnului Isus pentru că, se pare că ei credeau că indiferent de cum își vor trăi viața, oricum numai ei vor rămânea pentru totdeauna poporul Lui Dumnezeu !
Ori noi știm bine că nu a fost așa.
Dumnezeu Și-a avertizat poporul, prima dată prin cele două întâmplări amintite mai sus (în momentul producerii lor) și a doua oară, le-a atras clar atenția prin cuvântul Domnului Isus, care le-a reamintit Cuvântul care era scris în Vechiul Testament, despre văduvă și lepros.
Oare nu cumva mă amăgesc și eu crezând că voi avea parte de Harul Lui Dumnezeu … indiferent de modul în care îmi trăiesc viața ? Și din cauză că gândesc greșit, îmi și permit să fac ceea ce știu că Dumnezeu nu îmi permite ?
În încheiere vom actualiza rugăciunea lui David care este scrisă în Psalmul 139 : 24 :
Doamne Isuse : „Vezi Te rog frumos dacă sunt pe o cale rea, şi du-mă Te rog pe calea veşniciei !” Doamne ai milă și de mine ! Amin !”
Podcastul poate fi ascultat aici :
Podcast: Play in new window | Download